Unul dintre avioanele foarte dragi mie este IAR 99. Ca în cazul mai tuturor avioanelor cu aerodinamicã bine optimizată, el are forme sculpturale, de parcă ar fi creația unui artist, și nu rezultatul muncii inginerești. Desigur, frumusețea unui avion este ultimul lucru la care se gândește cel care îl proiectează, el fiind preocupat întâi de toate de performanțele acestuia. Frumuseţea este rezultatul aplicării legilor naturii, cu scopul de a construi maşini de zburat de mare performanţă.
De mai mult timp, stiam că IAR 99 va sta la baza unui nou proiect ambiţios al inginerilor de la INCAS, IAR 99-TD, un demonstrator tehnologic. Bătrânul avion va primi avionică de ultimă oră, transformându-se astfel într-un avion al secolului XXI. Din acest motiv am primit cu mare bucurie vestea că voi avea onoarea să vorbesc cu domnul inginer Dorin Bârsan, omul care conduce proiectul IAR 99-TD.
În primul rand, l-am rugat să îmi spună cum a ajuns să proiecteze avioane. „Avioanele sunt pasiunea mea din copilărie. Atunci când ai o pasiune adevărată, te ţii de ea. După ce am terminat facultatea, am fost repartizat la Fabrica de Avioane de la Craiova. Iniţial, eram pasionat de problemele legate de fabricarea avioanelor, dar aici am început să fiu atras și de proiectare. După ce am terminat Stagiatura, am venit aici, la Institut, pe vremea aceea se numea INCREST, și mi-am continuat activitatea de proiectare.
Lucrez aici, aproape fără întrerupere, din 1981. De-a lungul timpului, am participat la proiectarea multor avioane. Am proiectat inclusiv UAV-uri (Unmanned Aerial Vehicle – vehicule aeriene fără pilot) și avioane ultra-ușoare. Acum, m-am întors la IAR 99, pe baza căruia dorim să realizăm un demonstrator tehnologic”. L-am întrebat dacă are brevet de pilot. Nu are. „Nu am avut timp. Nu am avut timp să fac școala de pilotaj. Facultatea de Aeronave, asa cum știți, este o facultate foarte grea și îţi consumă mai tot timpul.”
L-am rugat pe domnul ing. Bärsan să îmi descrie un pic avionul IAR-99. „Avionul IAR 99 a fructificat, oarecum, experienţa căpătată în urma colaborării cu sârbii pentru realizarea avionului IAR 93. Un grup de tineri entuziaști, conduși de col. ing. Ioan Ştefănescu, a reușit să proiecteze si să realizeze IAR 99, un avion de antrenament cu capacităţi de atac ușor. În anul 1987, a fost omologată versiunea de antrenament, iar în 1988 avionul a fost omologat si pentru versiunea de atac la sol.
Ministerul Apărării a achiziţionat în total 25 din 28 de avioane IAR 99 fabricate. Aceste avioane au asigurat mare parte din necesarul de zboruri de școală și antrenament pentru piloţii români. IAR 99 este un avion foarte sigur și răspunde excelent cerinţelor impuse acestei categorii de aparate de zbor, fiind și unul dintre cele mai puţin costisitoare avioane din categoria sa.
Au existat mai multe încercări de modernizare a avionului IAR 99, cea mai importantă fiind cea din anii 2000, realizată în colaborare cu compania israeliană Elbit Systems, care a repoziţionat avionul pentru pregătirea piloţilor care urmau să treacă pe avionul MiG 21 Lancer. 13 avioane au fost modernizate prin dotarea cu noile echipamente. În prezent majoritatea acestor avioane se află la școala de aviaţie de la Boboc.”
Apoi, a urmat întrebarea pe care abia așteptam să o pun: ce se poate spune despre noul avion IAR 99, care se află în curs de dezvoltare? Este un avion despre care am auzit numai lucruri bune, dar, cu siguranţă, dl. Dorin Bârsan, fiind direct implicat în dezvoltarea lui, poate să îmi spună lucruri pe care nu aveam cum să le știu.
„Noua versiune a avionului este un demonstrator tehnologic. Trebuie să vă mărturisesc că IAR 99 s-a bazat pe tehnologiile din anii ’70. Între timp, tehnologiile au evoluat spectaculos și există un decalaj uriaș în raport cu cele folosite iniţial la avionul IAR 99. Acestui decalaj i se adaugă și perioada dezastruoasă a anilor ’90, în care mulţi specialiști au plecat din sistem.
Acum vrem să recuperăm timpul pierdut și să realizăm acest demonstrator tehnologic, la nivel de sistem integrat de bord. Asta se traduce prin modificări masive, de la senzori la elementele de comandă și control ale aeronavei. Demonstratorul va fi construit într-un singur exemplar și are drept scop parcurgerea unui pas uriaș către tehnologiile actuale.
IAR 99-TD va dispune de tehnologii superioare avionului F16! În primul rând, avionul va fi echipat cu un radar foarte performant, de tip AESA [Active Electronically Scanned Array, un radar capabil să identifice și să urmărească simultan mai multe ţinte aeriene, terestre sau navale]. Am fost nevoiţi să schimbăm și motorul, deoarece actualul motor nu putea fi integrat într-un sistem controlat computerizat.
Mai sunt şi alte modificări importante. De exemplu, avionul va fi echipat cu două rachete aer-aer, plasate la capetele aripilor. Asta va extinde capacităţile sale de luptă. Din avion de atac la sol, el va deveni capabil să poarte lupte aeriene. Am fost nevoiţi să modificăm şi structura avionului. Aşa cum ştiţi, ea se bazează pe structura avionului IAR 99. Modificările sunt unele majore, foarte complexe.
Noul motor cu dublu flux, care înlocuieşte motorul Viper ce echipează avioanele IAR 99, are nevoie de prize de admisie a aerului cu o suprafaţă de două ori mai mare, ceea ce impune modificări majore în zona fuzelajului central. Dimensiunile mai mari ale noului motor au impus modificări majore şi în zona fuzelajului posterior. Nici fuzelajul anterior nu a scăpat de modificări. Noul radar ne-a obligat să lungim botul avionului cu circa 900 mm.”
Am fost curios să aflu dacă performanţele de zbor ale avionului se vor îmbunătăţi. „IAR TD este un demonstrator tehnologic care se bazează pe structura unui avion existent. Nu am urmărit creşterea performanţelor de zbor, ci realizarea unui sistem integrat de ultimă generaţie. Vrem să demonstrăm funcţionalitatea acestuia.
De altfel, structura de bază a avionului fiind cea a lui IAR 99, nu aveam cum să obţinem performanţe mai bune. Ea ne-a impus limitări semnificative. De exemplu, nu am putut instala un motor mai puternic. El nu ar fi putut să fie suportat de structura avionului. Pe de altă parte, motorul pe care îl vom instala pe IAR TD va avea un consum mult mai redus decât cel al motorului Viper, care echipează IAR 99. Asta se va traduce printr-o durată de zbor şi o rază de acţiune mărite.
Repet, nu s-a urmărit realizarea unui avion cu performanţe de zbor mai bune, ci realizarea unui sistem integrat, care va reprezenta un salt tehnologic de cel puţin trei decenii. Pe baza experienţei pe care o vom dobândi cu IAR 99-TD, vom putea trece la construirea unui avion complet nou, la care să urmărim din start îmbunătăţirea performanţelor de zbor.”
Am vrut să ştiu ce va vedea pilotulî n cockpit-ul noului demonstrator tehnologic. „Faţă de vechiul IAR 99, modificările sunt majore. Chiar şi în raport cu varianta modernizată a avionului, IAR 99-TD aduce destule modificări semnificative. Am folosit numai echipamente de ultimă generaţie. Dacă aş rezuma, aş spune că pilotul are la dispoziţie trei display-uri pe care sunt afişate toate informaţiile necesare pentru fiecare etapă de zbor.
De exemplu, în modul „luptă aeriană”, pe display-ul central vor fi afişaţi parametri de navigaţie şi informaţii tactice, pe cel din stânga vor fi afişate informaţii radar şi pentru auto-apărare, iar pe display-ul din dreapta vor fi prezentate informaţii privitoare la armele disponibile. Aşa cum am mai spus, cu ajutorul acestui demonstrator tehnologic vom putea realiza un avion de şcoală şi antrenament foarte eficient, care să ajute tinerii piloţi la trecerea pe avioanele de luptă moderne.”
Am dorit să ştiu în ce stadiu se află IAR 99-TD şi, dacă se poate, când va avea loc primul zbor. „Deja o serie de subansamble au fost transmise către fabrica de avioane de la Craiova. La COMOTI se pregăteşte intrarea pe bancul de test a motorului, împreună cu tubulatura de admisie şi cea de evacuare. Modificările sunt finalizate în zona botului avionului, pentru instalaţia radar.
Sunt finalizate şi modificările pentru zona de fuzelaj posterior în zona de instalare a motorului şi a tubului de evacuare. În zona de fuzelaj central mai există o serie de modificări ce urmează a fi aplicate, în ceea ce priveşte documentaţia de execuţie. În paralel, calculele pentru noua aeronava au depăşit stadiul de calcul aerodinamic. Am trecut la etapa de calcul al performanţelor, al stabilităţii avionului şi aşa mai departe. Avionul va fi gata de zbor în 2018, la sfârşitul anului.”
„Aşa repede?”, m-am mirat eu. „Este repede, dar nu pentru noi. Este repede mai mult din punctul de vedere al fabricii care trebuie să execute avionul. Aici este vorba mai mult de resursele alocate proiectului. Dacă resursele sunt puţine, atunci desfăşurarea proiectului se întinde pe o durată mai mare. Sper că vom depăşi orice obstacol cu care ne vom confrunta şi, la sfârşitul lui 2018, să putem vedea avionul zburând.”
Am vrut să ştiu ce va urma după IAR 99-TD. „Continuarea este una firească. Chiar de pe acum, înainte de finalizarea proiectului demonstratorului tehnologic, Forţele Ariene Române şi-au manifestat interesul pentru dezvoltarea în continuare a avionului IAR 99. Acesta, chiar dacă nu este un avion de luptă, ajută la pregătirea tinerilor piloţi în vederea trecerii pe avioanele de luptă.
Este foarte important ca în această etapă ei să aibă posibilitatea familiarizării cu sistemele de zbor și de armament pe care le vor folosi în etapa următoare. Asta duce la scăderea numărului de ore de zbor pe avioane de luptă, necesar pentru obţinerea calificării de pilot militar. Şi, cum costul orei de zbor este mult mai redus în cazul unui avion de antrenament decât în cazul unuia de luptă, asta se traduce prin economii semnificative în costurile pen- tru pregătirea piloților militari.
Este foarte important ca avionul de antrenament să creeze un mediu cât mai apropiat de cel al avionului de luptă, și aceasta este preocuparea noastrã pentru viitoarea dezvoltare a avionului IAR 99.”
M-am gândit și la cititorii tineri ai Știință & Tehnică, așa că l-am întrebat pe dl ing. Dorin Bârsan dacã ne poate oferi o recomandare pentru cei ce doresc să construiască avioane de mare performanţă. „Le recomand să lupte! Să aibă răbdare și forța de a trece la fapte. Spre deosebire de începuturile mele, acum tinerii au noi oportunităţi.
Odată cu intrarea în Uniunea Europeană şi în NATO, nu mai există piedici din punctul de vedere al accesului la informații. Pe vremea noasträ era un chin sã realizezi o documentare cât de cât corespunzătoare. Acum orice parteneriat în cadrul UE înseamnã şi acces la noile tehnologii, care trebuie asimilate.
Tinerii sunt primii care pot face acest lucru. Nu trebuie să se teamă, nu sunt singuri și au totul la dispoziţie. Este nevoie de ambiţie pentru asta.”
Ceea ce ați citit până acum este doar un rezumat palid al discuției pe care am avut-o cu dl ing. Dorin Bârsan. Sunt lucruri care nu pot fi prinse într-un text. Nu știu cum să fac să vă descriu expresia feţei domnului inginer, acel entuziasm care marca, din când în când, descrierile tehnice. Același entuziasm l-am întâlnit și la domnul ing. Sorin Berbente, atunci când îmi prezenta Holodeck-ul de la INCAS.
Pentru mine, asta înseamnă foarte mult. Atunci când mă întâlnesc cu acest entuziasm ingineresc, sunt sigur că viitorul ne este mai aproape decât ne putem imagina.
