Descoperire Medicală: Legătura Dintre Boli Renale Cronice și Mortalitatea Cardiovasculară Elucidată

Cercetătorii de la Universitatea Virginia și Mount Sinai au dezvăluit mecanismul care explică de ce bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în rândul pacienților cu boală renală cronică avansată (CKD). Studiul, publicat în jurnalul Circulation, arată că rinichii afectați de boală eliberează vezicule extracelulare (EVs) care conțin microARN-uri cardiotoxice ce deteriorează funcția cardiacă, induc moartea cardiomiocitelor și contribuie direct la insuficiența cardiacă, clarificând astfel misterul mortalității ridicate prin evenimente cardiovasculare în rândul acestor pacienți.

„Bolile de rinichi și cele de inimă pot evolua în tăcere, fiind adesea descoperite doar după ce au provocat daune semnificative,” a explicat dr. Uta Erdbrügger, medic internist și cercetător la Divizia de Nefrologie a Universității Virginia. „Descoperirile noastre pot ajuta la identificarea mai precoce a pacienților cu risc de insuficiență cardiacă, permițând astfel tratamente mai timpurii și îmbunătățirea prognosticului.”

Asocierea dintre CKD și bolile cardiovasculare este de mult timp recunoscută, riscul cardiovascular și mortalitatea crescând pe măsură ce funcția renală se deteriorează. Factorii de risc cardiovasculari obișnuiți, precum hipertensiunea, diabetul, hiperlipidemia și fumatul, sunt frecvenți la pacienții cu CKD, dar prezența lor nu explică pe deplin efectele disproporționat de grave ale bolilor cardiovasculare la acești pacienți.

Pentru această cercetare, investigatorii de la UVA s-au concentrat pe veziculele extracelulare datorită rolului lor stabilit în comunicația intercelulară pe distanțe lungi și în medierea interacțiunilor între organe. EVs sunt particule legate de lipide eliberate de majoritatea tipurilor de celule și transportă un încărcătur moleculară care reflectă starea fiziologică sau patologică a celulelor și organelor de origine. Studii anterioare au legat EVs de calcificarea vasculară și disfuncția endotelială în CKD, dar „rămân lacune semnificative de cunoaștere despre dacă EVs circulante provenite de la rinichi afectează direct funcțiile cardiomiocitelor și ale inimii,” au scris cercetătorii.

Cercetarea actuală a încercat să determine dacă EVs pot explica cardiotoxicitatea specifică rinichilor, independent de comorbidități și alți factori de risc. Folosind o abordare transversală, cercetătorii au analizat probe de plasmă de la pacienți cu CKD și de la controale sănătoase, precum și probe de la un model de șoarece cu CKD indus prin dietă cu adenină și insuficiență cardiacă.

Datele au arătat că EVs derivate din CKD induc apoptoza în cardiomiocite, perturbă gestionarea calciului și reduc contractilitatea în cardiomiocitele adulte ale modelelor de șoareci testate. Efecte similare au fost observate cu EVs izolate din plasmă și rinichii șoarecilor cu CKD. Când EVs circulante au fost epuizate farmacologic în șoareci cu CKD, funcția cardiacă s-a îmbunătățit și insuficiența cardiacă a fost redusă chiar și în prezența bolii renale.

Efectele cardiotoxice au fost atribuite unor microARN-uri specifice îmbogățite în EVs-urile CKD. Experimentele au demonstrat că aceste miARN-uri perturbă expresia genelor contractile și afectează funcția cardiacă.

Sursa: Inside Precision Medicine