O echipă internațională de arheologi a dezvăluit o descoperire majoră care ar putea rescrie o parte din istoria omenirii: cea mai veche dovadă a producției de lame de piatră din Peninsula Arabică. Dezgropate în Jebel Faya, lângă Al Madam din Emiratele Arabe Unite, aceste lame vechi de 80.000 de ani sugerează că această regiune a jucat un rol crucial în migrațiile timpurii Homo sapiens din Africa. Această descoperire provoacă teoriile existente privind rutele de migrație și deschide noi perspective asupra istoriei omenirii.
Situat în apropierea orașului Al Madam din Emiratele Arabe Unite, situl Jebel Faya a fost de mult timp în centrul cercetărilor arheologice din Peninsula Arabică. Ocupată intermitent timp de mai bine de 200.000 de ani, a scos la iveală rămășițe aparținând unor perioade diferite, de la paleolitic la neolitic până la epoca bronzului. Această continuitate de ocupare mărturisește adaptabilitatea omului la variațiile climatice ale regiunii care alternau între faze aride și perioade mai umede favorabile vieții. În timpul săpăturilor, arheologii au scos la iveală diverse unelte și ansambluri de piatră care mărturisesc o evoluție tehnologică progresivă. Cu toate acestea, descoperirile au rămas limitate la obiecte relativ simple până la descoperirea recentă a unui set de lame de piatră remarcabil de elaborate. Această descoperire a relevat un nivel de sofisticare tehnică fără precedent pentru această perioadă, indicând un punct de cotitură în istoria umană a regiunii. Ea a fost prezentată într-un articol publicat în Archaeological and Anthropological Sciences.
Ceea ce diferențiază această descoperire de săpăturile anterioare este natura artefactelor dezgropate: lame de piatră vechi de 80.000 de ani, modelate cu o precizie remarcabilă. Spre deosebire de uneltele mai primitive găsite anterior la Jebel Faya, aceste lame au margini paralele și o lungime substanțială, caracteristică producției metodice și planificate. Cercetătorii cred că această tehnică sofisticată ar fi putut fi stăpânită doar de Sapiens, făcând din acest ansamblu prima dovadă a producției sistematice de lame de piatră în întreaga Peninsula Arabică. Designul lor dezvăluie un lanț operațional complex care merge de la selecția atentă a materialului litic până la obținerea de lame potrivite pentru vânătoare sau jupuire.
Această descoperire demonstrează nu numai un know-how avansat, ci și o cultură umană capabilă să planifice și să organizeze producția de instrumente pe termen lung. Acest lucru sugerează o adaptare ingenioasă la resursele locale, precum și un grad de complexitate cognitivă mult mai mare decât cel al ocupanților anteriori ai regiunii. Noua descoperire aruncă o lumină nouă asupra rutelor de migrație ale primului Homo sapiens. Până acum, arheologii credeau că populațiile umane au părăsit Africa în principal prin Levant. Cu toate acestea, lamele Jebel Faya sugerează că ar fi putut fi folosită și o altă rută prin Arabia de Sud. Această ipoteză ne schimbă înțelegerea migrațiilor umane în Asia și nu numai. În loc să traverseze pur și simplu Peninsula Arabică, Homo sapiens poate să fi stabilit acolo colonii de durată, exploatând clima favorabilă de atunci. De fapt, în urmă cu aproximativ 80.000 de ani, această regiune beneficia de un mediu mai umed care oferea surse de apă și faună abundentă. Această perioadă favorabilă s-ar fi încheiat atunci și s-ar fi dus la aridificare progresivă. Primii oameni ar fi migrat apoi spre nord, urmând coridoarele verzi care legau Arabia de Asia. Această descoperire îi determină pe cercetători să reconsidere modelele tradiționale de migrație și să exploreze ideea migrațiilor în valuri succesive, mai degrabă decât un singur exod în masă din Africa.
În ciuda acestei descoperiri revoluționare, rămâne un mister: nicio rămășiță umană din paleolitic nu a fost încă găsită la Jebel Faya. Acest lucru ar putea fi explicat prin migrațiile succesive care ar fi determinat aceste populații să părăsească regiunea înainte ca corpurile lor să fie fosilizate. Cu toate acestea, cercetătorii intenționează să-și continue săpăturile în această zonă și în alte situri din apropiere pentru a înțelege mai bine viața de zi cu zi a acestor Homo sapiens timpurii. De asemenea, ei speră să găsească rămășițe umane sau alte artefacte culturale pentru a confirma ipoteza asupra rutelor migratorii.
Loading ...
