Este o realitate regretabilă că timpul nu ne permite să acoperim toate poveștile științifice interesante cu care ne întâlnim. Așadar, în fiecare lună, ne propunem să evidențiem câteva dintre cele mai captivante descoperiri care aproape că ne-au scăpat. Lista din luna aprilie include analiza reparațiilor navelor romane, descoperirea că ciupercile pot detecta urina umană, experimente cu doze de suc pentru știință și fizica din spatele vitezei remarcabile a delfinilor.
Delfinii sunt recunoscuți pentru abilitățile lor de înot, dar mecanismele exacte prin care ating această viteză și agilitate impresionantă în apă au rămas până acum neclare. O echipă de cercetători japonezi de la Universitatea din Osaka a folosit simulări pe supercomputere pentru a înțelege mai bine cum își optimizează delfinii propulsia. Rezultatele, publicate în revista Physical Review Fluids, indică faptul că vârtejurile produse de bătăile cozii delfinilor joacă un rol crucial.
Conform autorilor studiului, când delfinii își flutură coada în sus și în jos, mișcarea generează curenți turbionari de diferite dimensiuni. Simulările computerizate au permis echipei să descompună aceste dimensiuni, dezvăluind că oscilațiile inițiale ale cozii produc inele mari de vortex care generează propulsie, iar acestea, la rândul lor, produc multe alte vârtejuri mai mici. Totuși, vârtejurile mai mici nu contribuie la mișcarea înainte.
“Rezultatele noastre arată că ierarhia vârtejurilor în turbulență este esențială pentru înțelegerea înotului delfinilor”, a spus coautorul Susumu Goto. “Cele mai mari vârtejuri sunt responsabile pentru majoritatea propulsiei, în timp ce cele mai mici sunt în principal subproduse ale fluxului turbulent.” Echipa speră să aplice aceste descoperiri în proiectarea roboților subacvatici mai rapizi și mai eficienți.
În 2016, arheologii au descoperit epava unei nave din Republica Romană, Ilovik–Paržine 1. Epava a fost studiată intens, iar cercetările au permis determinarea faptului că aceasta a fost construită în ceea ce este acum Brindisi, pe coasta de sud-est a Italiei. Mai recent, analiza polenului prins în straturile de impermeabilizare ale navei a oferit indicii despre reparațiile efectuate succesiv în diferite locații de-a lungul Mării Adriatice, conform unui articol publicat în revista Frontiers in Materials.
Autorii studiului, folosind spectrometrie de masă și metode similare, au examinat compoziția moleculară a zece eșantioane de acoperire. Rezultatele au arătat că rășina de pin
Sursa: Ars Technica
Poll: Care dintre următoarele subiecte v-ar interesa cel mai mult pentru un viitor articol științific?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply