Descoperirile ADN dezvăluie bolile care au decimat armata lui Napoleon

În 1812, Napoleon Bonaparte a inițiat o campanie militară dezastruoasă spre Moscova, rezultând în pierderi devastatoare. Din aproximativ 615,000 de soldați, doar circa 110,000 au supraviețuit. Napoleon și-a abandonat armata în decembrie pentru a se întoarce acasă cu sania. Aproximativ 100,000 dintre aceste victime au murit în luptă, iar până la 300,000 au perit din cauza frigului aspru al iernii rusești, înfometării și bolilor.

De-a lungul timpului, istoricii au dezbătut ce tipuri de boli au devastat trupele lui Napoleon. O nouă analiză ADN a rămășițelor unor soldați a relevat prezența a două patogene, conform unui articol recent publicat în revista Current Biology. Primul agent patogen este Salmonella enterica, cauzator al febrei paratifoide; al doilea este Borrelia recurrentis, transmis de păduchi și responsabil pentru febra recurentă. (O versiune preliminară a articolului a apărut pe bioaRxiv în iulie.)

„Este extrem de interesant să folosim tehnologia pe care o avem astăzi pentru a detecta și diagnostica ceva ce a fost îngropat de 200 de ani,” a declarat coautorul Nicolás Rascovan de la Institutul Pasteur. „Accesând datele genomice ale patogenilor care circulau în populațiile istorice, ne ajută să înțelegem cum au evoluat bolile infecțioase, cum s-au răspândit și au dispărut de-a lungul timpului și să identificăm contextele sociale sau de mediu care au influențat aceste evoluții. Aceste informații ne oferă perspective valoroase pentru a înțelege și combate mai bine bolile infecțioase astăzi.”

Relatări contemporane, inclusiv memoriile personale ale soldaților lui Napoleon, menționează diareea, dizenteria, febrele, pneumonia, icterul și în special tifosul, cunoscut în acea vreme ca febra taberei. Cercetările care au identificat păduchii de corp printre rămășițele soldaților — vectorul principal pentru tifos —, în special o analiză ADN din 2006 a unor rămășițe recuperate în 2001 dintr-un mormânt comun din Vilnius, au găsit semne ale patogenului tifosului R. prowazeklii și ale patogenului febrei de tranșee B. quintana, deși descoperirile nu au fost concluzive. Aceasta a fost urmată de un studiu din 2011, ce a detectat ADN-ul vechi al familiei de virusuri Anelloviridae într-o mostră de pulpă dentară recuperată din Kaliningrad.

Rascovan și coautorii săi notează în articolul lor că studiul din 2006 s-a bazat pe tehnologii PCR depășite pentru analiza ADN. În ceea ce privește familia de virusuri detectată în pulpa dentară din Kaliningrad, aceștia argumentează că aceste virusuri sunt omniprezente și de obicei asimptomatice la om — și, prin urmare, este puțin probabil să fie principalii vinovați pentru bolile care au decimat armata franceză. Astfel, echipa lui Rascovan a decis să folosească metodologii ADN de ultimă oră pentru a reanaliza un alt set de rămășițe ale soldaților napoleonieni decedați în Vilnius.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România