Nici măcar în urmă cu 7.000 de ani oamenii nu erau egali. Dovadă stau mormintele de pe întreg cuprinsul Europei, datând din anul 5.000 î.Hr., în care cei bogaţi, care aveau acces la terenuri fertile, erau îngropaţi alături de uneltele lor.
Analiza cu stronţiu radioactiv a unui număr de peste 300 de schelete a relevat faptul că în timp ce unii aveau unelte şi pământuri fertile, alţii făceau foamea – stronţiul radioactiv furnizează informaţii cu privire la originea osemintelor şi indică faptul că cei care aveau unelte aveau mai puţine semnături variabile de izotopi decât cei îngropaţi fără unelte, dovedind astfel faptul că aveau acces la terenurile mai fertile din respectiva zonă: „Cei îngropaţi cu unelte par să se fi hrănit cu mâncare produsă în regiuni cu loess (unul dintre cele mai productive soluri de cultură, n.r.), indicând accesul la zonele mai bune pentru agricultură” susţine profesorul de arheologie şi antropologie de la Universitatea Bristol, Alex Bentley.
Astfel, se pare că inegalitatea socială a luat naştere încă din Neoliticul timpuriu şi s-a accentuat ulterior.
În paralel, analiza cu stronţiu radioactiv a relevat faptul că cele mai multe oseminte feminine descoperite aveau originea în alte locaţii decât locul de înhumare, dovedind încă o dată patrilocaţia (obiceiul potrivit căruia femeile se mutau în locul de baştină al soţului) în Europa Neolitică.
