Un studiu recent realizat de Institutul pentru Diabet și Boli Metabolice de la Centrul Helmholtz din München și Universitatea din Tübingen, în colaborare cu Centrul German de Cercetare a Diabetului, a evidențiat consecințele surprinzătoare ale unei diete bogate în calorii pe termen scurt asupra creierului uman. În doar cinci zile, o dietă bogată în alimente ultraprocesate modifică capacitatea de răspuns a creierului la insulină, promovează acumularea de grăsime în ficat și perturbă mecanismele legate de învățarea recompensă. Efecte care ar putea influența pe termen lung comportamentele alimentare și favorizează apariția bolilor metabolice.
Studiul a fost realizat pe 29 de bărbați sănătoși cu vârsta cuprinsă între 19 și 27 de ani, cu un indice de masă corporală (IMC) între 19 și 25 kg/m². Participanții au fost împărțiți în două grupuri: optsprezece dintre ei au urmat o dietă bogată în calorii (HCD) consumând încă 1.500 kcal pe zi din alimente ultraprocesate, în timp ce ceilalți unsprezece și-au menținut dieta obișnuită. Această fază a durat cinci zile, timp în care activitatea fizică a participanților a fost limitată la mai puțin de 4.000 de pași pe zi. După această scurtă perioadă, participanții din grupul RHC și-au crescut aportul caloric zilnic cu o medie de aproximativ 1.200 kcal. Deși greutatea lor corporală nu s-a modificat semnificativ, conținutul de grăsime din ficat a crescut semnificativ, de la 1,55% la 2,54%. Nu au fost observate modificări ale sensibilității periferice la insulină sau ale markerilor inflamatori.
Cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a evalua capacitatea de răspuns a creierului la insulină. Au fost efectuate trei teste: la începutul studiului, imediat după cele cinci zile de dietă bogată în calorii și la o săptămână după revenirea la o dietă normală. Rezultatele au arătat o creștere temporară a răspunsului la insulină în anumite zone ale creierului, cum ar fi cortexul insular drept și mezencefalul. La o săptămână după încheierea dietei, această activitate a fost redusă semnificativ în regiunile legate de funcțiile cognitive, cum ar fi hipocampul și girusul fusiform. Această scădere a răspunsului la insulină este deosebit de îngrijorătoare, deoarece este asociată cu tulburări metabolice precum obezitatea și diabetul de tip 2. Acest hormon joacă un rol cheie în reglarea apetitului și a metabolismului, iar rezistența la acesta în creier poate duce la comportamente alimentare dezechilibrate.
Una dintre cele mai izbitoare constatări ale acestui studiu se referă la efectele dietei bogate în calorii asupra învățării prin recompensă, un proces care influențează motivația și luarea deciziilor. După cinci zile de consum de alimente ultra-procesate, participanții din grupul RHC au arătat o sensibilitate redusă la recompense și o reactivitate crescută la pedepse. Aceste tulburări, deși au început să se diminueze după o săptămână de dietă normală, nu au fost complet rezolvate. Acest fenomen ar putea pregăti creierul pentru comportamente alimentare nesănătoase pe termen lung, întărind preferința pentru alimente bogate în calorii și crescând riscul de obezitate.
Rezultatele acestui studiu publicat în revista Nature Metabolism arată că supraconsumul de alimente ultraprocesate, chiar și pe o perioadă scurtă, poate avea efecte prelungite asupra creierului și metabolismului. Reactivitatea modificată la insulină și perturbarea mecanismelor de învățare a recompensei evidențiază importanța unei diete echilibrate pentru menținerea sănătății creierului și prevenirea bolilor metabolice. Aceste descoperiri ne invită să ne regândim obiceiurile alimentare și să devenim conștienți de impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății noastre, dincolo de simplele întrebări de greutate sau calorii.
Loading ...
