Un studiu recent a identificat semnături chimice ale opiumului în reziduurile unui vas de alabastru egiptean antic, sugerând că utilizarea opiaceelor era o practică răspândită în cultura acelei epoci. Conform unei lucrări publicate în “Journal of Eastern Mediterranean Archaeology”, consumul de opiate nu era un eveniment ocazional, ci o parte integrantă a vieții cotidiene.
În ultimii ani, arheologii au început să utilizeze instrumentele farmacologiei pentru a analiza artefactele excavate, ce se găsesc în colecții din întreaga lume. Studiile anterioare au arătat că multe culturi istorice foloseau substanțe halucinogene în ceremonii religioase sau rituale șamanice. Aceasta include nu doar Egiptul antic, dar și culturile greacă antică, vedică, Maya, Inca și Aztecă. Populația Urarina din bazinul Amazonului peruvian încă folosește un amestec psihotrop numit ayahuasca în riturile lor, iar occidentalii în căutarea propriei iluminări participă, de asemenea, la aceste practici.
De exemplu, în 2023, David Tanasi, de la Universitatea din Sudul Floridei, a publicat o analiză preliminară asupra unui cană ceremonială decorată cu capul lui Bes, o divinitate populară crezută să ofere protecție gospodăriilor, în special mamelor și copiilor. După colectarea reziduurilor din vas, Tanasi a aplicat diverse tehnici, inclusiv analize proteomice și genetice, precum și microspectroscopie infraroșie cu transformare Fourier bazată pe radiații sincrotron, pentru a caracteriza reziduurile.
Tanasi a descoperit urme de rue sirian, ale cărui semințe sunt cunoscute pentru proprietățile lor halucinogene, care pot induce viziuni asemănătoare viselor, datorită producției de alcaloizi precum harmine și harmaline. Au fost găsite de asemenea urme de nufăr albastru, care conține un alcaloid psihotrop ce acționează ca un sedativ, precum și un amestec alcoolic fermentat conținând drojdii, grâu, semințe de susan, fructe (posibil struguri), miere și, posibil, „fluide umane”: lapte matern, mucus oral sau vaginal și sânge. Un studiu ulterior din 2024 a confirmat aceste rezultate și a identificat și urme de semințe de pin sau ulei de pin mediteranean; lemn dulce; săruri de acid tartric, care probabil făceau parte din amestecul alcoolic menționat anterior; și urme de flori de păianjen cunoscute pentru proprietățile lor medicinale.
Acum, putem adăuga opiatele pe lista substanțelor farmacologice folosite de egiptenii antici. Autorii acestui ultim articol s-au concentrat pe un vas de alabastru în particular, păstrat în colecția babiloniană a Muzeului Yale Peabody. Vasul este intact — o descoperire rară — și este inscripționat în patru limbi antice, menționându-l pe Xerxes I, care a domnit peste Imperiul Ahemenid între 486 și 465 î.Hr. Prezența unui reziduu maro închis în interiorul vasului a stârnit interesul autorilor.
Studiile anterioare sugerau că aceste vase probabil conțineau cosmetice sau parfumuri, sau poate mesaje ascunse între rege și oficialii săi.
Poll: Care dintre următoarele substanțe farmacologice credeți că au fost folosite în cultura egipteană antică, conform studiului menționat în articolul de mai sus?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply