Un psiholog de la Universitatea San Diego trage semnalul de alarmă: un adolescent din trei suferă de narcisism. Cauzele? Cultul imaginii și internetul.
În urma unui studiu realizat pe un eșantion de 16.000 de studenți, Jean Twenge, psiholog la San Diego State University, a ajuns la concluzia că majoritatea tinerilor din zilele noastre suferă de narcisism, boala ale cărei simptome sunt aroganța, egocentrismul, lipsa empatiei și materialismul împins la extrem. O dovedesc cifrele: în ultimii 30 de ani, procentul narcisiștilor a crescut la 30%, de la 15%, cel înregistrat în 1982.
În plus, un alt studiu, realizat pe 35.000 de persoane de toate vârstele, arăta și că la ora actuală tinerii sunt mult mai narcisiști decât bătrânii (10% față de 3%), un raport invers decât pe vremuri. Și dacă, în urmă cu 30 de ani, această dereglare de personalitate era alimentată de experiența de viață, acum narcisiștii (aproape) se nasc astfel: sau dacă nu, ei devin rapid, în lumina reflectoarelor.
În opinia lui Jean Twenge, vina le aparține părinților „prea permisivi”, dar și culturii celebrității și internetului: un „cocktail mortal”. Și deși studenții intervievați în cadrul studiului au admis cu seninătate că narcisismul este „o necesitate” într-o societate atât de competitivă precum cea actuală, psihologul precizează că narcisismul nu are legătură cu competiția. „Acești tineri, care visează la glorie, bogăție și perfecțiune fizică obsesivă, sunt atât de convinși că sunt excepționali încât nici nu mai studiază”; și în consecință sfârșesc prin a ajunge niște „excepții”, în sens negativ.
Totuși, în 2013, atunci când Asociația Americană de Psihiatrie va publica DSM V, noua ediție a manualului diagnostic și statistic a dereglărilor psihice, un soi de „biblie” a psihiatriei internaționale, narcisismul patologic nu se va mai număra printre maladiile „consacrate”. Ce-i drept, nu există niciun medicament în stare să trateze această boală, și-atunci, dacă tot nu e vorba de vreun business pentru companiile farmaceutice, mai bine să nu fie luată deloc în considerare.
Sursa: La Stampa
