Numărul planetelor extrasolare care ar putea adăposti forme avansate de viață ar putea fi de zece ori mai mare decât se presupunea până acum.
Se credea că pentru stabilizarea axei de rotație a unei planete este nevoie de prezența unui satelit masiv, cum este Luna pentru Pământ. În 1993 matematicienii francezi Jacques Laskar și Philippe Robutel demonstrau că prezența Lunii a avut drept efect stabilizarea axei de rotație a Pământului, ceea ce a împiedicat producerea de variații foarte mari în clima terestră, creindu-se astfel condițiile favorabile pentru apariția și evoluția vieții pe planeta noastră. În absența Lunii, perturbațiile gravitaționale produse de celelalte planete, în specia Venus și Jupiter, ar fi perturbat grav înclinarea axei terestre. Cei doi matematicieni francezi ofereau și un exemplu din Sistemul Solar: planeta Marte, a cărei înclinare a axei de rotație a variat între 10 și 60 grade în trecut, producând variații masive ale climei și contribuind în bună măsură la pierderea atmosferei marțiene.
În prezent se estimeasă că numai 1% dintre planetele extrasolare similare Pământului posedă un satelit masiv, cum este Luna pentru noi, ceea ce ar avea implicații majore asupra existenței vieții în Univers.
Și totuși… Jack Jack Lissauer, astrofizician la Centrul de cercetări Ames al NASA este cu mult mai optimist în acestă privință. Împreună cu fizicianul Jason Barnes, de la Univeristatea Idaho, și astrofizicianul John Chambers de la Departamentul pentru Magnetismul Terestru al Institutului Carnegie, el a efectuat un set de simulări numerice asupra unor ”Pământuri fără Lună”, în scopul analizei evoluției în timp a unor asemenea corpuri cerești. Iar rezulatele la care s-au ajuns sunt suficent de promițătoare, pentru a ne oferi prilejul să fim, la rândul nostru, optimiști.
Ei au constatat că modificarea înclinării axei de rotație a unei asemenea planete se produce în general extrem de lent, ceea ce oferă condițiile necesare apariției și evoluției vieții. Lissauer a arătat în cadrul unei recente conferințe a Societății Americane de Astronomie că ”Variația înclinării axei de rotație a Pământului ar fi fost cu adevărat mare, în absența Lunii. Dar modificarea față de valoarea actuală s-ar fi produs pe parcursul a miliarde de ani.” Asta înseamnă că viața are destul timp pentru a se dezvolta și pentru a evolua în condiții relativ stabile de climă, deși rămâne încă o necunoscută ce s-ar întâmpla cu formele de viață atunci când modificările climei ar atinge valorile extreme.
sursa: ScienceNOW
