La început, totul pare să funcționeze: mâncăm mai bine, ne mișcăm mai mult, iar kilogramele se topesc. Dar apoi vine acel moment frustrant de care se tem toți cei care încearcă să slăbească: platoul. Nimic nu se mai mișcă pe cântar. Motivația se clatină și se instalează îndoiala. Merită oare să continui să încerci? Vestea bună este că știința tocmai a reabilitat acest nivel faimos. Departe de a fi un eșec sau un capăt de drum în procesul de slăbire, ar fi de fapt un moment cheie în adaptarea organismului la un nou stil de viață. Și chiar mai bine: cei care reușesc să o depășească reușesc adesea să meargă mult mai departe în transformarea lor.
Un studiu recent realizat de agenția științifică australiană CSIRO și publicat în Journal of Medical Internet Research, a analizat date de la peste 6.500 de persoane înscrise în programul lor online de reechilibrare a dietei. Rezultatele arată că 2 din 3 participanți au pierdut cel puțin 5% din greutatea corporală într-un an, iar 1 din 3 a depășit chiar 10%. Aproape toți au cunoscut o perioadă de stagnare, care a durat uneori între trei și șase luni. Totuși, în cele din urmă și-au reluat procesul de pierdere în greutate – adesea într-un mod mai stabil și mai sustenabil.
Fenomenul de platou este bine documentat: după o pierdere inițială în greutate, adesea rapidă, organismul activează mecanisme de reglare. Metabolismul bazal încetinește, senzația de foame crește, iar cheltuielile energetice scad. Acesta nu este un sabotaj, ci o strategie ancestrală de supraviețuire. Pentru organism, pierderea în greutate este interpretată ca stres. Prin urmare, se apără prin reducerea consumului de energie. Autorul principal al studiului, Dr. Gilly Hendrie, subliniază: „Pierderea în greutate nu este niciodată liniară: progresează în etape, iar acest lucru este complet normal. Fazele de menținere sau de recuperare ușoară nu ar trebui văzute ca un eșec, ci ca un pas natural.”
Din punct de vedere psihologic, această stagnare poate fi descurajantă, mai ales după entuziasmul inițial. Adesea, acesta este momentul în care oamenii renunță – și începe faimosul efect yo-yo. Totuși, cei care perseverează ajung adesea să pornească mașina din nou. Cheia pentru a trece peste asta? Reconcentrează-te, reia urmărirea meselor, ajustează-ți activitatea fizică, stabilește-ți noi obiective. Studiul arată că cei care sunt cel mai dedicați abordării lor – folosind instrumente precum jurnale alimentare, evaluări regulate sau planuri de masă – sunt și cei care reușesc să depășească acest platou.
Avem și o veste bună: în 2025, nu vom mai trece singuri prin această perioadă. Instrumentele digitale precum chatboții din domeniul sănătății pot ajuta acum la urmărirea progresului, la ajustarea obiceiurilor și chiar la oferirea de sprijin emoțional. Analizând datele, preferințele alimentare, activitatea fizică și obiectivele tale, aceștia pot genera planuri personalizate, pot sugera ajustări și pot oferi încurajări adaptate. Un fel de antrenor virtual care este mereu disponibil, amintindu-ți de ce ai început.
Dacă în prezent te confrunți cu o stagnare în pierderea în greutate, nu renunța. Acest pas este normal, așteptat și chiar necesar. Indică faptul că organismul tău se adaptează la noua realitate. Și cu puțină răbdare, sprijin și angajament, restul călătoriei tale s-ar putea să te surprindă.
Poll: Care ar fi cea mai bună strategie pentru a depăși faza de stagnare în procesul de pierdere în greutate?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply