Un obiectiv esențial al politicii comune în domeniul transporturilor este dezvoltarea durabilă. Aceasta necesită o abordare integrată, menită să garanteze atât funcționarea eficace a sistemelor de transport din Uniunea Europeană, cât și protecția mediului. Dezvoltarea durabilă a transportului aerian necesită adoptarea unor măsuri menite să reducă impactul zgomotului produs de aeronave pe aeroporturile din Uniune. Aceste măsuri sunt în scopul menținerii sau îmbunătățirii calității vieții cetățenilor din vecinătate și al asigurării compatibilității între activitățile de transport aerian și zonele rezidențiale, în special în cazul zborurilor de noapte.
Este un lucru știut că oamenii expuși la diferite tipuri de zgomot percep disconfortul în mod diferit și pot experimenta probleme diferite de sănătate. Uniunea Europeană a abordat deja această problemă prin introducerea Directivei de Zgomot (Directive on Environmental Noise – END), care obligă statele membre să evalueze si să administreze nivelurile de zgomot. Această directivă a fost transpusă în legislația românească și se aplică începând din anul 2005.
Dar, numai elaborarea de hărți acustice strategice pentru drumuri principale, căi ferate, aeroporturi și aglomerări, utilizând indicatori de zgomot armonizați Lden (nivel echivalent zi-seară-noapte) și Lnight (nivel echivalent noapte) nu permite evaluarea în mod corect a numărului de persoane deranjate de zgomot sau afectate în timpul somnului. O abordare echilibrată între monitorizarea zgomotului și comunicarea cu comunitatea (dimensiunea socială) trebuie să fie realizată cu scopul de a evalua în mod corect răspunsul comunității la zgomot. Rezoluția A33/7 a Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) introduce conceptul de „abordarea echilibrată” a gestionării zgomotului și stabilește o metodă coerentă de evaluare a zgomotului produs de aeronave.
Este necesar să fie recunoscută importanța aspectelor referitoare la sănătate în legătură cu problemele de zgomot și, prin urmare, este important ca aceste aspecte să fie luate în considerare într-un mod consecvent în toate aeroporturile atunci când se decide cu privire la obiectivele de reducere a zgomotului, ținând seama de existența unor norme comune ale UE în acest domeniu. Prin urmare, aspectele referitoare la sănătate trebuie analizate în conformitate cu legislația Uniunii privind evaluarea efectelor zgomotului. Răspunsul comunității la zgomot se referă la evaluarea situației zgomotului la nivel de comunitate, având un singur rezultat: „disconfortul acustic” (annoyance).
Disconfortul acustic poate fi rezultatul unei perturbări induse de zgomot asupra activităților, comunicării, concentrării, odihnei sau somnului și poate fi secondat de sentimente negative precum neplăcere sau chiar nervozitate. De multe ori, se omite faptul că persoanele sesizează în mod diferit nivelul echivalent de zgomot (LEQ), definit ca media sa ponderată pe un interval de timp. Din punct de vedere al structurii unei comunități, zgomotul este perceput ca o serie de evenimente mai mult sau mai puțin distinctive. Este știut și acceptat faptul că nivelul echivalent nu spune întreaga poveste. Diferite situații de zgomot generate de structuri de trafic cu același LEQ pot fi percepute diferit din punct de vedere al disconfortului acustic creat.
Evaluările de zgomot trebuie să se bazeze pe criterii obiective și măsurabile comune tuturor statelor membre UE, precum și pe informațiile existente disponibile și cele care rezultă din punerea în aplicare a Directivei 2002/49/CE. Analiza și gestionarea rezultatelor obținute prin monitorizarea situației de zgomot nu va reduce nivelul de zgomot sau numărul populației afectate de zgomotul aeroportuar din vecinătatea aeroportului, dar va putea susține îmbunătățirea relației dintre aeroport și comunitate.
Aplicarea metodei de determinare a disconfortului acustic este o necesitate stringentă dată de comunitatea expusă în mod periodic creșterii traficului aerian și dezvoltării în zonele aeroportuare (extinderea sau mărirea numărului de piste, creșterea numărului de zboruri și implicit de pasageri, precum și dezvoltarea zonelor de servitute aeroportuară). În ultimii ani, INCD Turbomotoare-COMOTI și-a propus dobândirea de noi cunoștințe în vederea evaluării zgomotului aeroportuar (generat în mare parte de turbomotoarele aeronavelor) și a gradului de disconfort acustic al comunității dinjurul aeroporturilor.
Echipa COMOTI a analizat practicile și protocoalele utilizate pe plan internațional în vederea determinării gradului de disconfort acustic. Împreună cu o echipă condusă de Prof. Violeta Rotărescu din cadrul Facultății de Psihologie a Universității București, au fost analizate aspectele sociologice, lingvistice, standardul ISO 15666, precum și tipul de întrebări care sunt relevante pentru a obține rezultate de o acuratețe și relevanță ridicate. În acest mod, s-a elaborat un chestionar aplicat în zona Aeroportului Internațional lași, care să determine gradul de disconfort acustic al comunității și a fost desfășurată o campanie de colectare în zona Aroneanu și Valea Lungă.
În continuare, există o serie de întrebări la care trebuie să răspundem într-un mod unitar cu cercetările efectuate la nivel mondial:
Care sunt indicatorii relevanți pentru a evalua situația de zgomot aero- portuar?
Cum se măsoară și cum se calculează aceștia?
Care sunt modelele de determinare a gradului de disconfort acustic?
Cât de mult sunt deranjati rezidenții din zonele aeroportuare de zgomotul produs de traficul aeroportuar?
Cum afectează zgomotul aeroportuar calitatea vieții rezidenților?
Prin aplicarea rezultatelor obținute în cadrul COMOTI se vor putea genera o serie de beneficii atât pentru populația din vecinătatea aeroporturilor, cât și pentru aeroporturi. Astfel, eventualele conflicte dintre cele două părți vor putea fi mult mai ușor de controlat, dacă nu chiar de rezolvat. Prin înțelegerea de către populație a mecanismelor de generare a zgomotului, se poate obține o creștere a toleranței acestora la zgomotul produs de aeronave și practic s-ar permite dezvoltarea mult mai rapidă a tuturor serviciilor ce deservesc activitățile din jurul aeroporturilor.
Dezvoltarea economică a zonelor aeroportuare va determina și o creștere economică importantă a zonei și implicit a nivelului de trai. Evaluarea zgomotului între tehnică și percepție extinde cercetarea inter- și multidisciplinară, simultan cu încadrarea în direcțiile de dezvoltare a Institutului COMOTI, răspunzând totodată necesităților și tendințelor de inovare internaționale. Rezultatele obținute contribuie la atingerea obiectivelor din strategia de dezvoltare a INCD Turbomotoare-COMOTI, SNCDI 2014-2020, propunându- și să crească contribuția României la dezvoltarea Spațiului European al Cercetării (ERA) prin:
- formarea unor echipe de cercetare stabile, competitive internațional, în care ponderea tinerilor cercetători să fie în continuă creștere;
- dezvoltarea de parteneriate durabile cu entități din România și străinătate;
- creșterea rolului științei în societate;
- creșterea contribuției cercetării românești la progresul cunoașterii tehnice și tehnologice;
- susținerea specializării inteligente în vederea creării parteneriatelor de tip public-privat orientate către deblocarea potențialului identificat;
- concentrarea unei părți a activităților CDI ale COMOTI și către problemele societale identificate la nivel global.
Utilitatea și aplicabilitatea rezultatelor derivă din impunerile legislative la care trebuie să se conformeze aeroporturile și autoritățile din vecinătatea acestora. Mai mult, zona de cercetare a deranjului acustic, componenta socială a domeniului zgomot, nu a fost dezvoltată până în prezent la nivel național, deși Comisia Europeană a alocat și continuă să finanțeze această direcție (prin programe de cercetare), luând în calcul inclusiv schimbarea abordării de cercetare, spre a rezolva problemele de zgomot cauzate de traficul aerian și în special cel produs de turbomotoare.
Pe viitor, COMOTI își propune să aprofundeze cercetările în domeniu și, împreună cu un consorțiu internațional, să depună o propunere de proiect în cadrul H2020- MG-2016-2017.
