Cu ajutorul instrumentului de editare genetică CRISPR-Cas9, savanții de la Universitatea Harvard au reușit să stocheze o serie de imagini și un fișier tip GIF în ADN-ul unei bacterii E. Coli.
Specialiștii introduc deja de ani de zile imagini și fragmente de informație simple în bacterii, dar înregistrarea unui film într-un astfel de mediu reprezintă un mare progres în termeni de stocare. Pe viitor, acest tip de avans tehnologic ar putea face ca bacteriile să capete funcție de videocamere minuscule, capabile să capteze informații din locuri inaccesibile omului și actualelor echipamente de înregistrare.
De-altfel, oamenii de știință chiar declară că scopul acestui sistem este, mai degrabă decât stocarea informațiilor disponibile, să reprezinte un mijloc prin care celulele să adune date din teren. „Dacă am putea face bacteriile să colecteze date, pe care apoi să le stocheze în genomurile lor, atunci am avea acces la tipuri complet noi de informație”, susține Seth Shipman, cercetători în neurologie la Universitatea Harvard.
ADN-ul, creat din componente moleculare care transportă codurile genetice ale vieții, este și un excelent mediu de stocare a datelor. Shipman și echipa lui au folosit tehnica relativ recentă de editare genetică CRISPR, angajând două proteine să introducă informație în ADN-ul bacteriei E. Coli. Informația a fost introdusă sub formă de nucleotide (cărămizile ADN-ului). Întregul cod, atunci când este secvențiat și citit, corespunde pixelilor individuali ai fiecărei imagini sau fiecărui cadrul dintr-o secvență video.
Succesul studiului este notabil din mai multe motive. În primul rând, demonstrează că oamenii de știință au o înțelegere destul de bună asupra modului de funcționare și de aplicare al sistemului CRISPR-Cas9. De asemenea, arată și că acum putem înregistra, stoca și citi date inclusiv în dimensiune temporală, în mediul organic – exact așa cum o cameră video ne poate spune nu doar ce s-a întâmplat, ci și pentru cât timp.
