O echipă de paleontologi anunță că a descoperit o nouă specie de gândac fosil din Jurasic, identificată dintr-o aripă găsită în Gloucestershire, Regatul Unit. Acest exemplar unic ne-ar putea oferi informații prețioase despre strategiile de supraviețuire adoptate de insectele antice în medii extreme.
Gândacii sunt exemple vii de adaptabilitate și rezistență: apărând cu aproximativ 320 de milioane de ani în urmă, în perioada Carboniferului, au supraviețuit numeroaselor răsturnări climatice și mai multor extincții în masă care, de exemplu, au decimat dinozaurii. Una dintre provocările majore cu care s-au confruntat a fost marea extincție de la sfârșitul Permianului, care a eliminat aproape 90% din speciile marine și terestre. În ciuda acestui fapt, gândacii au putut nu numai să supraviețuiască, ci și să recucerească solul ecosistemelor triasice și apoi jurasice.
Succesul lor evolutiv se datorează în mare măsură capacității lor incredibile de adaptare. Gândacii au evoluat într-adevăr caracteristici fiziologice și comportamentale care îi fac capabili să prospere într-o mare varietate de medii, de la păduri tropicale la peșteri umede, până la habitate mai aride. Se hrănesc cu materie vegetală în descompunere, dar se pot adapta și la alte surse de hrană în perioadele de deficit. Această flexibilitate alimentară, combinată cu o toleranță ridicată la schimbările de temperatură și un ciclu de viață rapid, îi face pe gândaci campioni ai supraviețuirii de-a lungul veacurilor.
Alderblattina simmsi, fosila recent descoperită, este remarcabilă în mai multe privințe. Analizând o aripă fosilizată găsită în 1984 de geologul Mike J. Simms, cercetătorii au identificat un model unic de colorare care include două modele rotunde distincte în vârful aripii. Concluziile au fost prezentate într-un articol publicat în în revista Papers in Paleontology. Aceste modele de culoare ar fi putut îndeplini mai multe funcții. În primul rând, ar fi putut acționa ca un mecanism de apărare împotriva prădătorilor. Afișând culori strălucitoare și modele distincte, acest gândac ar putea semnala că este toxic sau neapetisant, crescând astfel șansele de supraviețuire. În același timp, aceste motive ar putea juca și un rol în atragerea partenerilor. Culoarea și modelul pot fi indicatori ai sănătății sau vitalității care influențează alegerile reproductive.
Raritatea fosilelor de insecte care prezintă modele de culoare face ca această descoperire să fie deosebit de valoroasă. Paleontologii sugerează că aceste adaptări ar fi putut evolua ca răspuns la medii complexe. De exemplu, evenimentul anoxic oceanic toarcian, marcat de un conținut scăzut de oxigen în oceane, a avut un impact asupra ecosistemelor terestre și a disponibilității resurselor. În acest context dificil, insecte precum Alderblattina simmsi ar fi dezvoltat mecanisme de supraviețuire și strategii de comunicare adaptate.
Astfel, Alderblattina simmsi nu reprezintă doar o nouă specie de adăugat catalogului nostru de biodiversitate antică; de asemenea, ilustrează ingeniozitatea și capacitatea gândacilor de a se adapta la provocările de mediu.
