Cu ajutorul tehnicilor de imprimare 3D și de polimerizare multifotonică, o echipă de cercetători a Institutului Fraunhofer, din Germania, a reușit să construiască țestut artificial tipic vaselor capilare, capabil să transporte nutrienți. Vasele de sânge artificiale astfel obținute ar putea fi folosite în curând în transplanturile cu organe create în laborator.
Pentru că în lume sunt zeci, poate sute de mii de pacienți cu nevoie disperată de transplanturi de organe vitale, în mod inevitabil destui nu le obțin la timp. De aceea, biotehnicienii de pe tot Globul fac eforturi susținute pentru a construi țesuturi artificiale, uneori chiar organe întregi, în laboratoare.
Dar, pentru ca un astfel de organ să funcționeze, el trebuie să fie echipat cu vase de sânge artificiale – tuburi mici și foarte complexe pe care organele noastre le au în mod natural, folosite pentru a transporta nutrienți. Cea mai recentă încercare de a realiza capilare sintetice, proiectul german BioRap, pare foarte promițătoare.
Separat, atât organele cât și vasele de sânge artificiale par să funcționeze optim. În prezent, la institutul din Fraunhofer se lucrează la construirea unui sistem combinat, cu ajutorul imprimării 3D, o tehnică din ce în ce mai folosită în numeroase industrii.
Pentru a „printa” ceva atât de fragil și de complex cum este un vas de sânge, savanții au combinat imprimarea 3D cu polimerizarea bifotonică – aplicarea unor raze laser foarte intense pe un material pentru a stimula concentrarea moleculelor acestuia într-un punct de focalizare foarte mic.
Prin această metodă, materialul devine solid și elastic, ceea ce le permite savanților să construiască structuri extrem de precise și de elastice, capabile să interacționeze cu țesutul natural al trupului uman. Și, pentru ca tuburile sintetice să nu fie respinse de organismul viu, pereții lor exteriori sunt acoperiți cu biomolecule modificate.
Astfel de biomolecule sunt prezente în compoziția „tușului” folosit pentru imprimanta de vase de sânge, în combinație cu polimeri sintetici. În mod cert, sistemele vasculare ilustrează foarte plastic oportunitățile posibile prin această tehnologie, dar cu siguranță acesta nu este singurul lucru pe care ea îl are de oferit, susține dr. Gunter Tovar, lider al proiectului BioRap din cadrul Institutului Fraunhofer pentru Inginerie și Biotehnologie, din Stuttgart.
