Potrivit neurologilor de la universitățile Toronto și California, paralizia temporară a mușchilor scheletici în timpul somnului REM este provocată de activitatea cumulată a două sisteme chimice cerebrale importante – receptorii ionotropici și metabotropici. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine tulburările de somn manifestate prin fenomene ca narcolepsia, bruxismul și altele.
Printr-o serie de experimente, specialiștii americani și canadieni au descoperit că neurotransmițătorii GABA (acid gamma-aminobutiric) și glicocolul provoacă paralizia în timpul somnului REM la șoareci, prin „oprirea” celulelor cerebrale specializate în activarea mușchilor. Această descoperire anulează perspectiva anterioară conform căreia glicocolul ar fi singurul inhibitor al neuronilor motori.
Neurocercetătorii consideră că, prin identificarea neurotransmițătorilor și a receptorilor implicați în paralizia din timpul somnului, ni se oferă posibile ținte moleculare pentru dezvoltarea tratamentelor orientate către tulburările motorii ale somnului.
În mod normal, în timpul somnului REM – somnul adânc caracterizat de vise – ochii individului se mișcă, dar restul mușchilor din corp se află în repaus, probabil pentru evitarea unor posibile traume. Totuși, în cazul celor suferinzi de tulburări ale somnului REM, aceștia se manifestă la exterior în timp ce visează, ceea ce poate provoca răniri serioase pentru ei înșiși și pentru parteneri.
Mai grav, însă, este că această afecțiune indică și posibila dezvoltarea viitoare a unor boli neurodegenerative, precum Parkinson – se întâmplă în cazul a circa 80% dintre cei cu vise „active”. De aceea, cred neurologii, vindecarea acestei tulburări ce pare a fi un marker al unor boli cerebrale ar putea chiar opri respectivele degenerări.
