„Impact potențial asupra lui Saturn”: Astronomii lansează un apel după ce un videoclip pare să arate un obiect care se ciocnește cu un gigant gazos

O sclipire trecătoare, surprinsă de un telescop amator, ar putea deveni o piatră de hotar istorică în astronomie: prima observare directă a unui impact asupra lui Saturn. Dar, deocamdată, este un mister suspendat între cer și știință, iar astronomii au nevoie de ajutor pentru a decide.

Pe 5 iulie 2025, Mario Rana, un observator afiliat NASA, a surprins o serie de imagini ale lui Saturn. Nimic neobișnuit, la prima vedere, în această observație planetară obișnuită. Până când un detaliu le-a atras atenția: o scurtă sclipire luminoasă, vizibilă pe marginea stângă a discului lui Saturn. O sclipire discretă, dar intrigantă. Imaginea a fost transmisă rapid către Observatorul și Laboratorul Virtual Planetar (PVOL), o rețea științifică dedicată monitorizării planetelor Sistemului Solar. Verdictul a fost precaut, dar potențial istoric: această străfulgerare ar putea fi semnătura vizuală a impactului unui meteorit asupra lui Saturn, un eveniment neobservat până acum.

Spre deosebire de Pământ sau Marte, Saturn nu oferă o suprafață solidă unde craterele ar putea trăda coliziunile trecute. Compusă în principal din hidrogen și heliu, gigantul gazos absoarbe obiectele care îl lovesc, așa cum un ocean absoarbe o piatră. Urma unui impact, dacă există, este, prin urmare, limitată la o străfulgerare trecătoare în atmosfera sa. Și totuși, giganții gazoși sunt ținte principale pentru corpurile care rătăcesc prin Sistemul Solar. Masa lor enormă exercită o atracție gravitațională puternică, făcându-i vulnerabili la coliziuni cu asteroizi sau comete. Jupiter, vecinul său, este o dovadă a acestui fapt: în 1994, impactul spectaculos al cometei Shoemaker-Levy 9 a lăsat urme vizibile timp de săptămâni întregi. Dar Saturn, în ciuda dimensiunilor sale comparabile, a rămas discret. Modelele prevăd că obiectele cu diametrul de un kilometru ar trebui să îl lovească aproximativ o dată la 3.000 de ani. Se crede că coliziunile cu obiecte mai mici sunt mult mai frecvente, dar niciuna nu a fost încă confirmată prin observare directă.

În mod ironic, faimoasele inele ale lui Saturn ne-au oferit cele mai puternice indicii despre aceste impacturi invizibile. Datorită misiunii Cassini, care a orbitat planeta între 2004 și 2017, oamenii de știință au observat ondulații în inele care ar putea rezulta din micro-impacturi. Aceste perturbări, analizate în detaliu, au dezvăluit că meteoriți mici lovesc Saturn într-o rată surprinzător de similară cu cea înregistrată pe Pământ – aproximativ 8.000 pe an. „Inelele în sine au acționat ca niște detectoare gigantice”, a explicat Linda Spilker, om de știință în cadrul proiectului Cassini la Jet Propulsion Laboratory, în 2013. Dar până acum, această activitate a rămas dedusă, niciodată văzută.

Imaginea lui Mario Rana ar putea schimba situația. Fulgerarea este slabă, trecătoare, dar seamănă în mod ciudat cu fulgerările luminoase deja observate în timpul impacturilor pe Jupiter. Dacă ipoteza se confirmă, ar fi o premieră pentru Saturn. Dar o imagine, oricât de intrigantă, nu este suficientă pentru a stabili o certitudine științifică. De aceea, PVOL lansează un apel urgent către comunitatea astronomică, atât profesionistă, cât și amatoare. Orice videoclip sau fotografie a lui Saturn, realizată pe 5 iulie 2025, între orele 9:00 și 9:15 UT, ar putea ajuta la confirmarea sau infirmarea realității impactului. Scopul: compararea datelor, observarea posibilei disipări a undei luminoase sau chiar detectarea unui panaș atmosferic. Marc Delcroix, un astronom amator renumit pentru contribuțiile sale la monitorizarea impacturilor planetare, centralizează aceste eforturi. El face apel la observatorii care și-au îndreptat telescoapele spre Saturn în acea dimineață să își verifice arhivele și să își trimită imaginile.

Acest tip de eveniment subliniază măsura în care observarea cerului rămâne un efort colectiv, la intersecția dintre rigoarea științifică și răbdarea entuziaștilor. Datorită îmbunătățirii constante a echipamentelor accesibile amatorilor – camere de înaltă sensibilitate, telescoape robotizate și software de analiză – granițele dintre știința cetățenească și cercetarea academică devin din ce în ce mai estompate. Dacă această străfulgerare ar fi într-adevăr un semn al unui impact, nu numai că ar marca o premieră pentru Saturn, dar ar deschide și o nouă eră în înțelegerea mediului dinamic al acestor giganți. O epopee în care fiecare ochi îndreptat spre cer poate juca un rol în descoperire.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România