Epoca de piatră a fost o perioadă dificilă în mod natural, plină de pericole. Pe lângă prădătorii feroce, condițiile meteorologice extreme și lupta constantă pentru supraviețuire, în mediul zilnic al strămoșilor umani pândea o amenințare mortală: bolile infecțioase.
Un nou studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Stockholm și de la Muzeul Suedez de Istorie Naturală aruncă o lumină asupra microbilor cauzatori de boli care au afectat Scandinavia din epoca de piatră. El a fost prezentat într-un articol publicat în Scientific Reports. Analizând microbiomul a 38 de indivizi din comunitățile de vânători-culegători și din așezările agricole neolitice, cercetătorii au identificat nu mai puțin de 660 de specii microbiene, dintre care unele erau deosebit de prolifice și potențial periculoase pentru sănătatea umană. Acești microbi patogeni includ Yersinia enterocolitica și Salmonella enterica, două bacterii bine cunoscute pentru cauzarea intoxicațiilor alimentare. Ingerarea cărnii insuficient gătite sau a alimentelor contaminate cu fecale ar putea duce apoi la infecții grave sau chiar fatale într-o lume lipsită de antibiotice și tratamente medicale moderne. De asemenea, studiul a relevat prezența Neisseria meningitidis, bacteria responsabilă de boala meningococică, o boală potențial fatală. Deși această bacterie poate coexista inofensiv în gâtul și cavitatea nazală a unor oameni, poate provoca complicații grave, în special la persoanele cu un sistem imunitar slăbit.
Una dintre cele mai izbitoare constatări ale studiului a fost prezența Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma, la unul dintre indivizii examinați. Deși ciuma este adesea considerată una dintre cele mai înfricoșătoare patologii din istoria omenirii, cercetătorii observă că bolile alimentare au fost de fapt mult mai frecvente în această perioadă. Un aspect intrigant al studiului este evidențierea rolului potențial al practicilor sociale, cum ar fi contactul apropiat și sărutul, în răspândirea bolilor infecțioase. De exemplu, știm că Neisseria meningitidis se răspândește prin contactul apropiat cu persoanele purtătoare de bacterii. Această nouă lucrare ne oferă o perspectivă fascinantă asupra provocărilor de sănătate cu care se confruntă strămoșii noștri din epoca de piatră, subliniind omniprezența bolilor infecțioase și impactul acestora asupra populațiilor umane preistorice.
Aceste descoperiri evidențiază impactul profund al bolilor infecțioase asupra evoluției populațiilor umane. Lupta constantă împotriva acestor microbi patogeni ar fi jucat un rol cheie în modelarea sistemului imunitar uman, favorizând selecția genelor care conferă rezistență crescută la anumite infecții. Mai mult, această cercetare sugerează că apariția unor practici sociale complexe, cum ar fi gruparea în comunități agricole și schimbul crescut între indivizi, ar fi influențat, de asemenea, dinamica epidemiilor. Aceste elemente subliniază măsura în care co-evoluția dintre oameni și microbi a contribuit la definirea bazelor biologice și sociale ale societăților moderne.
Detaliile studiului sunt publicate în rapoartele științifice.
