Dacă am putea mânca sănătos atât pentru sănătatea noastră, cât și pentru planetă, fără a face compromisuri? Aceasta este ambiția Planetary Health Diet, o abordare alimentară dezvoltată în 2019 de o echipă internațională de cercetători. Conceput pentru a reduce riscul de îmbolnăvire, respectând în același timp limitele ecologice, această dietă tocmai a depășit o etapă crucială: un studiu la scară largă a confirmat beneficiile sale pentru sănătate… la egalitate cu cele ale celebrei dietă mediteraneană.
Dieta bună pentru planetă se bazează pe o observație: alimentația noastră actuală nu este doar dăunătoare sănătății noastre (creșterea bolilor cronice, obezitate, diabet etc.), ci și ecosistemelor (emisii de gaze cu efect de seră, defrișări, pierderea biodiversității). Pentru a rezolva acest lucru, Comisia EAT-Lancet a conceput o dietă ideală capabilă să hrănească 10 miliarde de oameni până în 2050, menținând în același timp planeta în limitele sale durabile.
Principiul: o alimentație predominant pe baza de plante, bogata in fructe si legume, cereale integrale, leguminoase, nuci si uleiuri nesaturate, cu un consum foarte limitat de carne roșie, zahar si grăsimi saturate. Pe scurt, avem de-a face cu o versiune globalizată a dietei flexitariene, mai flexibilă decât vegetarianismul strict, dar orientată spre o reducere marcată a alimentelor cele mai poluante. Până acum, dieta globală nu a avut o validare empirică solidă, în special în fața unor modele alimentare mai consacrate, cum ar fi dieta mediteraneeană. Acest lucru a fost realizat acum datorită unui studiu spaniol amplu realizat cu 11.488 de participanți între 2008 și 2015. El a fost prezentat într-un articol publicat în Science of The Total Environment.
Cercetătorii au analizat obiceiurile alimentare ale participanților, activitatea fizică, consumul de alcool și sănătatea generală, atribuindu-le un scor de conformitate pentru fiecare dietă. Rezultatul: cei care au fost cei mai consecvenți cu oricare dintre diete au avut o mortalitate de toate cauzele cu 21 până la 22% mai mică decât cei care au fost mai puțin consecvenți. O aproape egalitate între cele două abordări.
Dieta mediteraneeană, binecunoscută în Europa, se bazează și pe un consum ridicat de produse vegetale, cu uleiul de măsline ca grăsime principală, și un loc important acordat cerealelor, peștelui, lactatelor și cărnii albe. Diferența majoră constă în impactul ecologic al regimului planetar, care pune un accent mai mare pe durabilitate. Cercetătorii au măsurat și impactul asupra mediului al fiecărei diete: dieta bună pentru planetă generează în medie 4,15 kg de CO₂ pe zi și necesită 5,54 m² de teren agricol, față de 4,36 kg de CO₂ și 5,43 m² pentru dieta mediteraneeană. Din nou, rezultatele sunt apropiate, dar dieta bună pentru planetă menține un ușor avans ecologic.
Pentru dr. Mercedes Sotos Prieto, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea Autonomă din Madrid, concluziile sunt clare: “O mai mare aderență la ambele diete a fost asociată cu o mortalitate mai scăzută și un impact relativ scăzut asupra mediului. Acest lucru evidențiază beneficiile substanțiale pentru sănătate și planetare ale adoptării unei diete bazate pe plante.” Altfel spus, avem de ales între două regimuri cu beneficii similare, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. Această alegere este la îndemână. Desigur, schimbarea dietei peste noapte nu este întotdeauna ușoară. Dar scopul nu este perfecțiunea: este vorba de integrarea treptată a mai multor legume, mai puține produse procesate și consumul mai conștient. Indiferent dacă ne îndreptăm către dieta mediteraneeană sau către dieta care protejează planeta, datele științifice demonstrează că ambele sunt sănătoase.
Poll: Care dietă ți se potrivește cel mai bine?
