Inteligența artificială dezvăluie secrete lingvistice și probabila autoritate a primelor texte ale Bibliei

De milenii, Biblia a fascinat, a inspirat și a ridicat totodată întrebări. Printre numeroasele întrebări pe care și le pun cercetătorii, una rămâne deosebit de spinoasă: cine sunt adevărații autori ai textelor biblice, în special ai primelor nouă cărți? Până acum, cercetătorii biblici s-au bazat pe analiza stilistică tradițională, dar astăzi, o echipă internațională de cercetători a decis să folosească un aliat neașteptat: inteligența artificială (AI).

Condusă de Shira Faigenbaum-Golovin, profesoară de matematică la Universitatea Duke, această colaborare reunește experți în arheologie, lingvistică, fizică, matematică și informatică. Scopul lor? Să valorifice puterea instrumentelor moderne pentru a descifra subtilitățile scrierii pe care ochiul uman se chinuie să le discearnă. Metoda utilizată combină modelarea statistică și analiza lingvistică pentru a studia frecvența și structura cuvintelor și expresiilor din aceste texte antice. În centrul proiectului se află un model statistic inovator bazat pe inteligență artificială, capabil să identifice stiluri specifice de scriere, chiar și în pasaje foarte scurte și complexe.

Conceptul este fascinant: în loc să caute indicii vizibile precum nume sau anecdote istorice, cercetătorii se concentrează pe detalii aparent banale. Cuvinte comune precum „nu”, „care” sau „rege” dezvăluie de fapt variații stilistice specifice fiecărui grup de autori. Această analiză detaliată a permis echipei să distingă trei tradiții majore de scriere în primele cărți ale Bibliei: Deuteronomul, cărțile istorice de la Iosua la Regi și scrierile preoțești ale Torei. Aceste distincții corespund în linii mari consensului științific actual, confirmând fiabilitatea modelului.

Una dintre principalele provocări ale inteligenței artificiale este adesea „cutia neagră” a acesteia: obținem rezultate, dar fără a înțelege întotdeauna de ce. Aici, modelul dezvoltat merge mai departe. Nu atribuie pur și simplu un pasaj unui stil de scriere; arată exact ce cuvinte sau expresii au condus la această atribuire. Această transparență este esențială pentru ca cercetătorii să valideze rezultatele, dar și pentru a avansa înțelegerea acestor texte sacre prin combinarea expertizei umane cu puterea de calcul.

Testând modelul lor pe 50 de capitole a căror autoritate era deja cunoscută, echipa a confirmat robustețea abordării lor. Dar când analiza s-a concentrat pe capitole mai controversate, cum ar fi anumite pasaje din Cartea lui Samuel, rezultatele au fost neașteptate. De exemplu, textul din 1 Samuel nu corespunde niciunuia dintre cele trei stiluri identificate, în timp ce 2 Samuel este mai asemănător cu Istoria Deuteronomistă. Aceste nuanțe ar putea deschide noi interpretări ale compoziției și evoluției narațiunilor biblice.

Lucrarea nu a fost lipsită de dificultăți. Textele biblice au suferit secole de reeditare și corecturi, ceea ce face uneori dificilă găsirea fragmentelor originale. Mai mult, unele pasaje sunt foarte scurte, ceea ce limitează eficacitatea metodelor tradiționale de învățare automată, care necesită o mulțime de date. Prin urmare, echipa a conceput o metodă adaptată acestor constrângeri, combinând rigoarea statistică și o abordare personalizată, asigurându-se că rezultatele sunt robuste din punct de vedere statistic, în ciuda lipsei de date.

Studiul, care a fost publicat în PLoS ONE, nu se limitează la a scoate la iveală autorul textelor biblice. Potrivit lui Faigenbaum-Golovin, această tehnică ar putea revoluționa analiza documentelor istorice în general. Imaginați-vă că puteți autentifica scrisori, manuscrise antice sau chiar demasca falsuri printr-o analiză precisă a stilului de scriere!

Cercetătorii iau deja în considerare aplicarea metodei lor la manuscrisele de la Marea Moartă sau la alte arhive istorice. Aceasta este o nouă eră pentru științele umaniste, unde inteligența artificială devine un partener valoros pentru specialiști.

Dincolo de rezultate, acest proiect ilustrează o colaborare remarcabilă între domenii adesea percepute ca fiind opuse: matematică, informatică, arheologie și teologie. Această interdisciplinaritate ne permite să depășim limitele și să reinventăm modul în care studiem istoria și cultura noastră.

Combinând inteligența artificială, analiza lingvistică și modelarea statistică, această echipă a făcut un pas decisiv către înțelegerea autorilor biblici, aruncând o nouă lumină asupra textelor vechi de mii de ani. Mai mult decât o realizare tehnică, acest studiu deschide perspective fascinante pentru studiul textelor antice și autentificarea documentelor istorice. Demonstrează că, uneori, intersecția dintre tehnologia de vârf și științele umaniste poate arunca o nouă lumină asupra misterelor trecutului.