M-am bucurat foarte mult atunci când, în 2017, am aflat că Elon Musk a decis să înființeze o nouă companie, Neuralink. Bucuria era cu atât mai mare cu cât domeniul său de activitate era unul extrem de ambițios: realizarea unei interfețe între creierul uman și mașină. Iată că acum, la puțini ani de la înființare, deja au fost obținute rezultate spectaculoase. O asemea interfață a fost implantată pe creierul unei maimuțe iar, la începutul lunii aprilie, maimuța a început să joace Pong, fără să folosească vreun joystick, creierul ei dând comenzi direct calculatorului.
Puțină istorie
Ideea realizării unei interfețe între creier și calculator nu este tocmai nouă. Încă din 1973, Jacques J. Vidal cercetător la Universitatea din California, publica în Annual Review of Biophysics and Bioengineering, articolul intitulat ”Toward direct brain-computer communication” (Spre o comunicare o comunicare directă între creier și computer). În această lucrare Vidal propunea folosirea semnalelor obținute prin electroencefalografie (EEG) pentru a realiza o conexiune directă între creier și computer.
De atunci încoace domeniul a fost marcat de o evoluție continuă. De exemplu, Miguel Nicolelis, profesor la Universitatea Duke, SUA, a reușit să implanteze o rețea formată din 96 electrozi pe creierul unei maimuțe. Aceștia colectau semnalele cerebrale, care mai apoi erau procesate cu ajutorul unui calculator, astfel maimuța putând controla un braț robot.
În 2004, un dispozitiv similar era implantat în zona cortexului motor, cea care controlează mișcările voluntare, a unui om. Omul se numea Matt Nagle. În urma unui atac armat rămăsese paralizat de gât în jos. Dorind să își recapete cât de cât independența, Nagle a acceptat să participe la un test clinic realizat de către firma Cybernetics Neurotechnology Systems. În cadrul acestui test, pe 22 iunie 2004, în zona creierului care controla mișcarea brațului stâng al lui Nagle a fost instalat un cip echipat cu 100 de electrozi. Semnalele colectate de aceștia erau trimise către un calculator. În câteva săptămâni softul folosit a ”învățat” să ”recunoască” comenzile lui Nagle și, drept consecință, să miște un cursor pe ecran. Nagle: ”Nu pot să o spun în cuvinte. Este suficient să îmi folosesc creierul, trebuie doar să gândesc. Spun «Cursorule du-te dreapta-sus» și cursorul se mișcă acolo unde doresc. Acum pot controla totul pe ecran. Asta îmi dă un sentiment de independență.” În scurt timp, el reușea nu numai să pornească sau să oprească un televizor și alte aparte electrice, ci și să scrie cu o viteză de 11 cuvinte pe minut. Conform protocolului de testare, electrozii din creier au fost îndepărtați după un an de la implantare.
V-am dat doar câteva exemple de interfețe creier mașină care au fost realizate până acum. Ele sunt mult mai multe. Din păcate, în ciuda mai multor succese, lucrurile începuseră să bată pasul pe loc. Aici intervine Elon Musk.
Neuralink
Vă spuneam că Neuralink a fost înființată în 2017 de către Elon Musk. De fapt, la înființarea ei au participat mai mulți colaboratori, dar cea mai mare parte a finanțării noii companii a venit din conturile lui Musk. Ce își dorește Elon Musk de la Neuralink.
În 2018, într-un interviu pentru site-ul Axios el spunea: ”Pe termen lung, obiectivul nostru este obținerea unei simbioze cu inteligența artificială. […] Vrem să ajungem la o democratizare a inteligenței [artificiale], astfel încât ea să nu mai fie monopolizată, în forma sa pur digitală, de către guverne și marile corporații.” Musk crede că acest obiectiv va putea fi atins într-un deceniu.
Într-o discuție mai relaxată cu Joe Rogan din 2018, Musk venea cu detalii suplimentare: ”Scopul Neuralink este acela de a crea o comunicare pe bandă largă astfel încât să trăim în simbioză cu inteligența artificială. Deocamdată comunicăm [cu inteligența artificială] doar cu ajutorul degetelor. Comunicarea asta este mult prea lentă.” Joe Rogan îl întreabă dacă această simbioză ne va spori capacitățile. Elon Musk răspunde: ”Da. Oricine va dori, va avea o capacitate de cunoaștere supraumană.” Interviul continuă.
Joe Rogan: ”Aceasta ce ar trebui să însemne? Cât de diferiți vom fi față de cei de astăzi? Cum ai explica asta cuiva care încă nu te înțelege? Când spui că vom fi îmbunătățiți radical, la ce te referi? Vom putea citi gândurile?”
Elon Musk: ”Este greu să explic diferența. Ești mai inteligent atunci când ai la dispoziție un smartphone sau un computer, decât fără ele? De fapt ești foarte inteligent. Dacă ai o conexiune le internet, poți răspunde instantaneu la orice întrebare. Memoria telefonului este una perfectă, așa că amintirile tale vor fi păstrate fără eroare. Telefonul tău își amintește video-uri, imagini, sunete… Telefonul este o extensie a ta. Ești aproape un cyborg. Multă lume nu înțelege asta: suntem deja cyborgi. Dar avem o problemă cu viteza de comunicare între noi și extensiile cibernetice ale noastre. Viteza de comunicare dintre partea biologică a voastră și cea cibernetică este extrem de mică. Avem nevoie de o viteză mult mai mare, de o interfață de bandă largă. Cred că vom putea rezolva această problemă și că, pe termen lung, vom realiza cu adevărat o simbioză om-mașină. Din acel moment oamenii ar putea alege dacă doresc să își păstreze, sau nu, sinele biologic. Cred că cei mai mulți vor dori să își păstreze sinele biologic.”
Nu-i așa că sună a SF? Când vine vorba despre Elon Musk, am mereu în minte faptul că îl consideram un entuziast naiv, atunci când, la începutul anilor 2000, anunța că va construi lansatoare spațiale de mare performanță. Nu știu dacă va reuși să obţină simbioza om-mașină pe care a promis-o la înființarea Neuralink, dar știu că deja compania a început să obțină rezultate de-a dreptul remarcabile.
La sfârşitul lunii octombrie 2019, Elon Musk anunța o primă reușită, printr-un articol tehnic, intitulat ”An integrated brain-machine interface platform with thousands of channels” (O interfață creier mașină integrată, cu mii de canale) publicat în Journal of Medical Internet Research. Aici era descrisă o interfață alcătuită alcătuită din 3.072 de electrozi, care formează 96 de ”fire”, care pot fi implantați în diferite zone ale creierului, cu o precizie de un micron, cu ajutorul unui sistem robotizat. Electrozii sunt conectați la un mic cip, care poate fi implantat în interiorul craniului.
Cei trei purceluși
În ziua de 28 august 2020 Neuralink prezenta public un prim succes important. Prezentarea a putut fi urmărită live online, așa cum se cuvine în vreme de pandemie. A fost acceptată prezența fizică a unui număr restrâns de jurnaliști, respectându-se restricțiile impuse acum în toată lumea. Elon Musk a anunțat că, față de versiunea din 2019, Neuralink a reușit să realizeze o interfață creier mașină mult simplificată, numită Link v0.9. Această nouă versiune constă într-un cip are dimensiunea unei monede, având un diametru de 23 mm și o grosime de 8 mm și poate colecta semnale cerebrale pe 1.024 de canale. „Se potrivește foarte bine în craniul dv, care are o grosime de 10 mm”, spunea Elon Musk cu mândrie. ”Are aceeași culoare cu craniul dv, este invizibilă și, după implantare, nu va rămâne decât o mică cicatrice. De fapt, eu aș putea avea acum implantată această interfață, iar dumneavoastră nu v-ați putea da seama că o am. […] Interfața asta are o rată de transfer a datelor de ordinul megabiților/s.” Transmisia datelor se face printr-o conexiune bluetooth. Link v0.9 poate fi încărcată wireless, cu o tehnologie asemănătoare cu cea folosită pentru încărcarea acumulatoarelor folosite de telefoanele moderne.
Pentru implantarea noii interfețe este nevoie de o intervenție chirurgicală. Pentru ca ea să fie realizată în deplină siguranță, Neuralink a creat un robot specializat. Musk: ”Acest robot va realiza întreaga intervenție chirurgicală, de la incizie, decuparea craniului, inserarea electrozilor, amplasarea dispozitivului și finalizarea intervenției chirurgicale. Ne-am dorit un sistem complet automat. Acest robot îl avem deja și l-am folosit pentru toate implanturile realizate până acum.” Așa cum se arăta și în lucrarea din 2019, implantarea electrozilor se face fără sângerare, evitându-se vasele de sânge, și cu o precizie de ordinul micronilor, astfel încât să se evite orice leziune neuronală.
A urmat prezentarea celor trei purceluși… Simpaticele animale stăteau liniștite, fiecare într-un mic țarc. Elon Musk le-a prezentat pe fiecare în parte. În primul țarc se afla Joyce, un purceluș care nu a suferit nici un implant. El reprezenta, ca să zic așa, lotul martor. În al doilea țarc se afla Dorothy. Musk: ”Dorothy a avut un implant, care, mai apoi, a fost extras. Cu ea am vrut să demonstrăm un aspect important: reversibilitatea. Dacă veți avea cândva un implant Neuralink și veți decide că nu mai îl doriți, sau dacă vreți o variantă mai modernă, puteți renunța la el fără nici o problemă. Dorothy demonstrează că poți extrage implantul fără nici un fel de problemă.”
În al treilea țarc se afla vedeta zilei: purcelușa Gertrude. La început a fost un pic neastâmpărată. A ținut neapărat să iasă din țarc. Abia după câteva minute bune a fost convinsă să se întoarcă în țarcul care i-a fost alocat. La scurt timp au început să se audă niște sunete, niște bipuri de diferite tonalități. Musk: ”Ceea ce auziți sunt semnale obținute în timp real de către interfața instalată în capul lui Gertrude. Ea este conectată la neuronii [în care ajung impulsuri nervoase] de la râtul ei. Ori de câte ori râtul ei atinge ceva, se produc semnale neuronale care sunt detectate și afișate aici, pe ecran. Atunci când râtul ei atinge ceva bun de mâncat, semnalele devin mai numeroase și dumneavoastră le puteți auzi, pentru că le-am convertit în bipuri.” Gertrude a primit implantul cu două luni înainte de prezentarea Neuralink. Musk a mai adăugat, fără să dea multe detalii, că există alți trei purceluși, care au fiecare câte două implanturi separate.
În cadrul aceleiași prezentări Elon Musk a anunțat că există un acord FDA (Food an Drug Administration) pentru demararea unor teste clinice. Nici de această dată nu a oferit detalii. A spus doar că Neuralink are drept scop rezolvarea unor probleme legate de afecțiunile creierului și ale coloanei vertebrale, cum ar fi paralizia, pierderea memoriei, durerile cronice, atacurile cerebrale etc.
Musk a mai spus că în prezent caută oameni care să se implice direct în activitatea de cercetare a Neuralink. ”Vreau ca oamenii care se pricep să rezolve probleme grele să se alăture companiei noastre. […] Vreau să mai precizez că nu avem nevoie neapărat de specialiști în neurologie.”
Revăzând prezentarea lui Elon Musk, după momentele iniţiale de entuziasm, mi-am dat seama că el a rămas veșnicul optimist. Lăsa să înțeleagă că vom asista la progrese rapide, care vor schimba fața lumii. Îl urmăresc cu drag de foarte multă vreme și știu că foarte des lasă impresia că va obține rezultate revoluționare mai repede decât ne putem imagina. Totuși, de această dată, m-am înșelat. La începutul lunii aprilie 2021, Elon Musk anunța un nou succes al Neuralink.
Maimuțica joacă Pong
Interviul lui Elon Musk acordat publicației online Clubhouse, în 31 ianuarie 2021, a trecut pe lângă mine fără să îl bag de seamă. Asta s-a întâmplat, probabil, din cauză că era unul strict audio și nu a prea avut reverberații în publicațiile pe care le citesc zilnic. În acel interviu Elon Musk spunea, printre altele, că ”Avem o maimuță căreia i-am implantat în craniu o interfață wireless care va putea să joace jocuri video doar cu ajutorul gândurilor.” Urma ca în următoarele luni să fie date publicității informații suplimentare. Așa cum vă spuneam, această declarație a avut foarte puține ecouri, cunoscut fiind faptul că, de-a lungul timpului, foarte des, Musk a dat dovadă de un optimism excesiv.
Pe 9 aprilie 2021 el a revenit cu un anunț care a făcut rapid înconjurul planetei. Pe acesta nu l-am mai ratat. Musk prezenta un clip pe Twitter, însoțit de următorul text: ”Această maimuță joacă telepatic un joc video cu ajutorul unui cip implantat pe creier!” Clipul avea o durată de trei minute și jumătate și prezenta o maimuță macac, care juca Pong. Jocul video Pong este clasic pentru testarea interfețelor creier-mașină. Așa cum vă așteptați, clipul mi-a stârnit curiozitatea, așa că am început să caut informații suplimentare. Le-am găsit rapid, direct de la sursă, pe site-ul Neuralink.
Maimuța participantă la experiment se numea Pager. Pe creierul ei au fost implantate două interfețe separate, de tip N1 Link, variante mai perfecționate ale celor folosite în cadrul experimentelor cu purceluși din 2020. Fiecare dintre ele avea 1.024 electrozi și au fost plasate în zona cortexului motor, cea care este implicată în activitatea voluntară a mușchilor corpului. A fost aleasă o zonă foarte precisă, cea în care se comanda mișcarea brațului și antebrațului. Așa cum vă spuneam, Pager a primit două implanturi. Unul dintre ele a fost plasat în zona cortexului motor drept (care controlează partea stângă a corpului), iar celălalt în zona cortexului motor stâng (care controlează partea dreaptă a corpului).
După implantarea celor două interfețe a urmat o perioadă de ”învățare”. Fiecare dintre cele două implanturi transmitea semnale corespunzătoare activării unor neuroni specifici din zona cortexului motor. Acum voi fi un pic mai tehnic. N1 Link amplifică și digitalizează semnalele neuronale colectate de fiecare dintre cei 1.024 electrozi. Ele sunt transmise, la fiecare 25 milisecunde către un calculator, prin intermediul unei conexiuni bluetooth.
Folosind un software bazat pe inteligența artificială, calculatorul a ”învățat” să asocieze activarea neuronilor cu mișcările mâinilor maimuței Pager. Astfel, după aproape două luni, el era capabil să identifice comenzile neuronale implicate. Pe site-ul Neuralink se arăta că ”Putem folosi harta activării neuronilor pentru a controla, în timp real, mișcările unui cursor pe un ecran sau, așa cum vedeți în videoclip, o paletă de Pong.” A fost suficient să fie identificați grupurile de neuroni care se activează atunci când maimuța comandă mișcarea în sus, respectiv în jos, a cursorului.
.
Viitorul
Pe site-ul Neralink am aflat și care sunt pașii ce vor fi urmați în viitor. Se vorbește foarte puțin despre visul lui Musk despre ”obținerea unei simbioze cu inteligența artificială”. În schimb sunt prezentate obiective mult mai realiste.
Ca o primă etapă se dorește obținerea unei ”independențe digitale” pentru cei paralizați. Folosindu-se principiile sistemului pus la punct pentru maimuța Pager, se dorește realizarea unui dispozitiv ”care să permită comunicarea ușoară prin mesaje text, să poată naviga pe Internet, să își exprime creativitatea prin fotografii și artă și, desigur, să poată juca jocuri video.”
După ce acest prim obiectiv va fi fost atins, se va trece la următorul: restaurarea mobilității persoanelor atinse de paralizie. ”De exemplu, în cazul persoanelor paralizate, se pot folosi semnalele transmise de interfața Link pentru a stimula nervii și mușchii, astfel încât pacienții să poată recăpăta controlul asupra membrelor.”
Acestea sunt obiectivele pe termen relativ scurt. Din păcate nu am reușit să aflu detalii de la FDA despre, eventuala, aprobare pentru teste clinice ale dispozitivelor Neuralink, deși Musk anunțase deja, anul trecut, ca a primit o asemenea aprobare. Nici pe site-ul ClinicalTrials.gov nu am găsit vreo informație care să mă ajute. Să nu uităm că sunt mai mulți pași până la aprobarea acestor teste. Va trebui omologat robotul care implantează interfața (vă reamintesc că intervenția chirurgicală este complet robotizată), vor trebui să fie omologate materialele folosite pentru realizarea electrozilor și a cipului și, abia mai apoi, se poate trece la primele teste clinice pe subiecți umani.
Încheiere
Am convingerea că Neuralink va merge mai departe. Vom mai avea ce scrie despre succesele acestei companii. Dar mai este un aspect, pe care nu l-am atins deloc în acest text. Există o problemă de etică legată de obiectivul final indicat de Musk: obținerea unei adevărate simbioze creier-mașină, astfel încât să devenim supraoameni. Este moral să facem așa ceva? Deocamdată nu am ce răspuns să dau. Am argumente destul de puternice, atât pentru, cât și contra, pentru o asemenea simbioze. Voi lăsa timpul și eticienii să ofere cuvenitul răspuns. Până atunci aștept cu nerăbdare să văd noi succese ale Neuralink.
