Un fragment de mandibulă descoperit în nord-estul Etiopiei, vechi de nu mai puțin de 2,8 milioane de ani, ar putea fi cea mai veche fosilă aparținând genului Homo, ceea ce împinge istoria umanității cu peste 500.000 de ani în urmă față de estimările de până acum.
Cunoscută sub numele de LD-350-1, mandibula parțială a fost scoasă la lumină în situl etiopian Ledi-Geraru. Aceasta prezintă o combinație de trăsături primitive, specifice atât australopitecilor, cât și primilor reprezentanți ai genului Homo. Foarte puține aspecte legate de această perioadă ( 2,5 – 3 milioane de ani) ne sunt cunoscute astăzi, cea mai veche fosilă cunoscută a genului Homo datând de acum circa 2,3 milioane de ani. Asta până acum.
Conform lui Brian Villmoare și William Kimbel, doi dintre paleoantropologii americani care au făcut descoperirea, mandibula seamănă cu cele descoperite până acum din specia Homo habilis, chiar dacă spațiul și timpul o fac mai apropiată de Australopithecus afarensis (Lucy). Diferențele dintre Homo habilis și Australopithecus afarensis sunt însă majore. Homo habilis poate fi deosebit prin molarii reduși, premolarii simetrici și fălci relativ egal proporționate. Dar trăsăturile fosilei de la Ledi-Geraru arată că tranziția către genul Homo s-a făcut mult mai devreme decât estimase cineva.
Descoperirea aduce cu ea o nouă serie de întrebări. Probabil una dintre cele mai arzătoare fiind cea legată de originea noastră. Când anume a apărut genul Homo? Apoi, din ce strămoș și, mai ales, care dintre speciile umane arhaice a făcut tranziția către mult mai evoluatul Homo erectus?
În viziunea celor mai mulți specialiști, Homo erectus este un strămoș al speciei noastre. A apărut în estul Asiei acum circa 1,9 milioane de ani, colonizând ulterior Asia și parte din Europa. Însă nu există un consens cu privire la strămoșul direct al acestuia. O reconstrucție digitală a unui craniu de Homo habilis, reconstrucție realizată de către paleoantropologii de la University College London și Institutul Max Plank din Leipzig, a demonstrat că trăsăturile acestuia sunt mult mai primitive decât se estimase inițial, ceea ce îl face pe Homo habilis mai apropiat de australopiteci decât de contemporanul său, Homo erectus. Singura explicație plauzibilă este aceea că speciile umane arhaice, cel puțin cele care l-au precedat pe Homo erectus, erau mai numeroase decât se crezuse. În acest moment, se cunosc două specii diferite care au ocupat același areal est african, în același timp, acum circa 2,3 milioane de ani, Homo habilis și Homo rudolfensis. Și totuși, mandibula descoperită la Ledi-Geraru indică existența unei a treia specii, mult mai veche decât acestea două.
„Primele specii umane prezintă variații considerabile. Și totuși, niciuna dintre ele nu poate fi considerată un strămoș cert al lui Homo erectus. Întrebarea din mintea tuturor este legată de ceea ce s-a întâmplat în această perioadă în care se face tranziția către genul Homo și, apoi, către evoluatul Homo erectus. Pur și simplu, acum nu putem explica ceea ce s-a întâmplat”, concluzionează David Lieberman, paleoantropolog în cadrul Universității Harvard.
