În sudul Franței, pe șantierul gigantic al reactorului ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), tocmai a sosit un echipament important, componenta finală a sistemului electromagneți supraconductori dezvoltat de China, un element crucial pentru funcționarea viitoare a „Soarelui artificial”. Această livrare marchează un pas decisiv în progresul acestui proiect științific, unul dintre cele mai ambițioase din istorie.
ITER este un proiect titanic lansat în anii 1980, care a reunit șapte mari puteri mondiale: Uniunea Europeană, China, Statele Unite ale Americii, Rusia, Japonia, India și Coreea de Sud. Obiectivul său: să stăpânească fuziunea nucleară, reacția care alimentează în mod natural stelele, să facă din aceasta o sursă de energie curată, sigură și inepuizabilă.
Spre deosebire de fisiunea nucleară folosită în centralele electrice actuale, fuziunea nu produce nici deșeuri radioactive cu viață lungă, nici gaze cu efect de seră. Se bazează pe fuziunea nucleelor ușoare (cum ar fi hidrogenul) pentru a forma nuclee mai grele, eliberând o cantitate imensă de energie. Dar reproducerea condițiilor extreme ale nucleului Soarelui de pe Pământ este o provocare tehnologică fără precedent. Aici intră în joc sistemele magnetice ale ITER.
Dezvoltat de Institutul de Fizică a Plasmei al Academiei Chineze de Științe (ASIPP), sistemul livrat ITER este cel mai complex furnizat vreodată de China pentru un proiect internațional. Acesta cuprinde 31 de seturi gigantice, cântărind în total 1.600 de tone, dintre care unele măsoară până la 15 metri în diametru. Proiectate pentru a alimenta și răci magneții supraconductori ai ITER, aceste componente ajută la reținerea și controlul plasmei care arde în interiorul reactorului. Fără ele, este imposibil să se mențină reacția de fuziune. Acest sistem nu numai că transportă energie: el joacă, de asemenea, un rol cheie în returnarea semnalelor de control și servește drept canal de descărcare, capabil să elibereze în siguranță energia magnetică stocată.
China nu contribuie doar la ITER. De asemenea, își desfășoară propriile cercetări la vârful fuziunii nucleare cu reactorul său EAST (Experimental Advanced Superconducting Tokamak). În ianuarie anul trecut, EAST a stabilit un nou record mondial prin menținerea plasmei închise timp de 1.066 de secunde, sau aproape 18 minute. Aceste progrese demonstrează puterea tot mai mare a Chinei în domeniul tehnologiilor energetice viitoare și angajamentul său activ față de tranziția la energia cu emisii scăzute de carbon.
Cu această ultimă livrare, toate componentele necesare pentru sistemul magnetic ITER sunt acum la locul lor. Proiectul intră astfel într-o fază critică: pregătirea primei plasme, planificată pentru următorii ani. Aceasta va fi prima dată când ITER va încerca să aprindă fuziunea în condiții reale. Dacă experimentul are succes, ITER ar putea deveni primul reactor de fuziune care produce mai multă energie decât consumă, deschizând calea către o nouă eră energetică.
Cu un cost estimat la peste 25 de miliarde de dolari, ITER nu este doar un vis științific. Este un pariu pe viitorul umanității. Fuziunea nucleară, dacă este valorificată la scară largă, ar putea înlocui combustibilii fosili, ar putea reduce amprenta noastră de carbon și ar putea asigura independența energetică pentru generațiile viitoare.
Poll: Care este rolul principal al sistemului electromagnetic supraconductiv dezvoltat de China în proiectul ITER?
