În Canada, cercetătorii în kinesiologie au publicat un studiu care stabilește o legătură directă între alimentele ultra-procesate și sănătatea precară. Mai precis, aceste alimente declanșează o reacție în corpul nostru similară cu cea declanșată de contactul cu un agent patogen, de exemplu.
Aceasta nu este o știre: mâncarea nesănătoasă este acum o problemă de sănătate publică. La sfârșitul anului 2024, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a publicat un raport alarmant. Potrivit autorilor, acest tip de dietă implică costuri ascunse pentru sănătate în valoare totală de 8,1 trilioane de dolari, ceea ce poate reprezenta uneori până la 10% din PIB-ul unor state. Unul dintre principalele motive este trecerea pe scară largă către o dietă săracă în cereale integrale în favoarea produselor procesate, printre altele. Aceste produse procesate (sau ultra-procesate) reprezintă o preocupare tot mai mare, după cum reiese dintr-un nou studiu publicat în revista Nutrition & Metabolism. Potrivit cercetătorilor în kinesiologie de la Universitatea McMaster (Canada), există o legătură puternică între consumul acestor alimente și producerea de proteină C reactivă (CRP). Aceasta din urmă este generată de ficat ca răspuns la o stare inflamatorie (sau infecțioasă) din organism.
Pentru autori, organismul nostru percepe aceste alimente ca fiind corpuri străine și nu ca alimente. Cu toate acestea, este important să ne amintim că acestea nu sunt alimente integrale, ci substanțe extrase din alimente sau soluții chimice, astfel încât organismele noastre le detectează în acest fel.
Ca parte a studiului lor, cercetătorii au analizat date de la 6.000 de persoane din Canada, cuprinzând o gamă largă de vârste, condiții de sănătate și medii socioeconomice. Acești voluntari au completat un chestionar legat de un sondaj realizat de Health Canada, înainte de a fi supuși unei evaluări personale la clinici mobile. Conform rezultatelor, participanții au consumat în medie peste trei porții de alimente ultra-procesate pe zi, cu o medie ridicată de șase pe zi pentru cei mai mari consumatori. Cu toate acestea, acești consumatori erau mai predispuși să fie bărbați cu venituri modeste și un nivel de educație mai scăzut. Pentru cercetători, alimentele ultra-procesate tind să înlocuiască opțiunile mai sănătoase, cum ar fi fructele și legumele, în viața de zi cu zi a acestor persoane.
Având în vedere că alimentele ultra-procesate reprezintă în prezent aproape 45% din aportul energetic zilnic al canadienilor cu vârsta de 20 de ani și peste, acest lucru este un motiv de îngrijorare. Mai mult, deși studiul în cauză se referă la Canada, concluzii similare s-ar putea aplica Statelor Unite și, într-o măsură mai mică, anumitor țări europene și asiatice.
Poll: Care dintre următoarele categorii se potrivesc cel mai bine cu obiceiurile tale alimentare?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply