Deși pe final de aprilie am avut un val de frig și, în unele zone, iarna a părut să revină în forță, nu înseamnă că încălzirea globală și-ar fi oprit „marșul”. NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration – Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă a SUA) vine cu un nou anunț de natură să tragă semnale de alarmă privind schimbările climatice.
Pentru prima dată de la începutul măsurătorilor temperaturilor globale, de acum 138 de ani, luna martie a anului 2017 a depășit media obișnuită cu 1,8 grade Fahrenheit (adică 1°C) în lipsa fenomenului El Niño – faza de încălzire a Oceanului Pacific. Conform specialiștilor, avem în premieră dovada elocventă că încălzirea planetei se produce în ritm accelerat.
Din punct de vedere statistic, martie 2017 este a doua cea mai călduroasă lună martie din istoria măsurătorilor, față de aceeași lună din 2016. Iar primul trimestru din 2017 a înregistrat a doua cea mai ridicată temperatură pentru această perioadă de până acum, recordul fiind deținut de primul trimestru din 2016. De reținut, totuși, că în 2016 efectele El Niño au contribuit semnificativ la obținerea unor valori mari ale temperaturilor medii globale.
Un alt record neplăcut înregistrat în luna martie 2017 se referă la suprafața medie a păturii de gheață din Marea Arctică, cu 7,5% mai redusă decât media din perioada 1981-2010. În timp ce calota de gheață din Antarctica a fost cu 34,2% mai redusă decât media din aceeași perioadă. Cu alte cuvinte, cantitatea de gheață de la poli se micșorează vertiginos, fiind unul dintre cele mai clare semne ale încălzirii globale accelerate.
În multe alte zone de pe planetă luna martie a însemnat temperaturi mari și foarte mari, raportat la temperaturile medii ultimele decenii. Un caz foarte sensibil îl reprezină Siberia, unde studiile din ultimii ani au arătat că topirea accelerată a permafrostului riscă să emită în atmosferă o cantitate uriașă de gaze cu efect de seră (de la CO2 până la metan), care ar putea dubla cantitatea de emisii rezultată din activitatea industrială umană până în 2020-2030. Ceea ce ar face imposibil obiectivul de a rămâne sub celebra barieră de 2°C.
