Din nou despre mașinile electrice și poluarea conexă

Din ciclul „o imagine vorbește cât o mie de cuvinte”, nu de mult am văzut că această caricatură a devenit din nou virală pe facebook, dându-le iar apă la moară detractorilor electromobilității. Păi nu? Se vede foarte clar că energia necesară mașinii electrice provine de la o termocentrală care poluează!

Deci mașina electrică nu e nici pe departe așa de „clean” cum gândește personajul din a doua imagine! Huoo, jos cu mașinile electrice, terminați cu conspirația încălzirii globale și a schimbărilor climatice, trăiască petrolul, poluarea nu există – cam asta ar fi concluzia pe care vor să o comunice autorii acestei caricaturi.

Au dreptate? Au puțin. Dar, mai degrabă, nu au. Aproape deloc.

Poluarea conexă

Da, fenomenul de poluare conexă există în cazul mașinilor electrice. Afirm acest lucru din postura de avocat al electromobilității, oricât de contradictoriu ar putea părea.

În primul rând, producerea curentului electric duce și la poluare. În cazul României am aflat, cu ocazia testului cu Renault ZOE 400km, că aproape un sfert din curentul electric național provine din termocentrale. Deci din arderea cărbunilor, care emite cele mai nenorocite noxe, atât pentru sănătatea viețuitoarelor, cât și pentru integritatea mediului.

Conform EEA (Agenția Europeană a Mediului), România are un nivel de poluare de circa 200 g CO₂/kWh, în timp ce media europeană este de peste 250 g CO₂/kWh. Deci, stați liniștiți, caricatura de față se aplică într-o măsură foarte mică la condițiile din România, unde hidrocentralele și centrala nucleară de la Cernavodă produc aproape jumătate din necesarul de energie.

Bun, tot la capitolul poluare conexă intră și producerea bateriei pentru o mașină electrică. Aici marea problemă ține de obținerea metalelor rare (cobalt, nichel, etc), procesele de minerit și procesare fiind încă reglementate foarte prost. Cât de mare este poluarea în acest caz?

Conform unui studiu suedez, fabricarea unei baterii de 100 kWh poate duce la emisii chiar și de 20 de tone de CO₂. Studiul a dat naștere unei știri care, evident, a făcut rapid înconjurul globului și care susținea că producerea bateriei unei mașini electrice emite la fel de mult dioxid de carbon ca și o mașină convențională condusă timp de 8 ani – am făcut un „debunking” al acestei așa-zise informații la momentul respectiv, nu reiau acum demontarea știrii.

La producerea curentului electric și a bateriei ar mai trebui să adaug poluarea produsă în procesul efectiv de construcție al mașinii, respectiv de obținere a materiilor prime, de la metale până la materiale plastice. Aici, însă, diferențele față de o mașină convențională sunt minore.

E cazul să ne referim acum la imaginea din partea de sus. Cea cu mașina diesel.

Poluarea mai mult sau mai puțin directă

Față de o mașină electrică, mașina diesel este alimentată cu un carburant numit motorină. Obținut, în urma rafinării, din petrol. Petrol care este exploatat de un secol deja și pe care se bazează societatea noastră atât de modernă. Petrol de care, cinstind vorbind, suntem dependenți astăzi.

Ei bine, din imaginea de sus exact asta lipsește: lanțul de extracție-producție-rafinare a petrolului. Din păcate, pentru că domeniul petrolier e prea puțin transparent în materie de emisii, este extrem de dificil de făcut o estimare cât de cât corectă a poluării rezultate în urma acestor procese.

Însă toți cei care analizează acest subiect sunt de acord: efectele sunt dezastruoase pentru mediu și climă. Pentru simplificare, putem spune că extracția și rafinarea petrolului necesar tuturor vehiculelor de pe planetă (ne apropiem vertiginos de cota de 2 miliarde de autovehicule cu motoare cu ardere internă!) poluează mai mult decât ar face-o fabricarea bateriilor necesare, dacă toate vehiculele de pe planetă ar fi electrice.

Mai departe. Motorina trebuie să ardă în motor pentru ca mașina să fie pusă în mișcare. Aici lucrurile devin foarte delicate în privința poluării, mai ales dacă ne gândim la o Românie pur și simplu invadată în ultimul an (după eliminarea timbrului de mediu) de sute de mii de mașini second hand, foarte vechi și uzate, majoritatea diesel.

Conform ultimelor studii, o mașină este utilizată în mod preponderent în mediul urban. Unde o mașină electrică funcționează realmente cu zero emisii, în timp ce emisiile unei mașini diesel (în special particule fine și emisii de NO_x) ies de pe țeava de eșapament direct în aerul pe care îl respiră sutele de mii sau milioanele de locuitori ai orașului. Remember scandalul Dieselgate?

Aici nu fac niciun calcul, ci las să vorbească de la sine această imagine:

Ar trebui să fie clar că poluarea conexă asociată mașinilor electrice este mult mai puțin periculoasă decât poluarea directă cauzată de arderea carburanților în motoarele mașinilor convenționale. Deci din imaginea de sus a caricaturii de la început lipsesc și oamenii pe lângă care mașina diesel trece, nu-i așa?

Ce spun calculele?

Veți spune că încerc să vă influențez cu imagini lacrimogene, în loc să apelez la date concrete. Ok, ce-ați spune să comparăm două variante ale celei mai vândute mașini din Europa, VW Golf:

• cea mai economică versiune diesel – 1.6 TDI cu cutie automată DSG, care afișează un consum mediu teoretic de 3,9 litri/100 km și emisii CO₂ de 102 g/km
• versiunea 100% electrică e-Golf – cu o baterie având capacitatea de 35,8 kWh și afișând o autonomie maximă teoretică de 300 km

Raportându-ne la studiul suedez menționat mai sus, care susține că producerea unei baterii de 100 kWh se poate face vinovată chiar și de 20 de tone de emisii de CO₂, putem considera că bateria lui VW e-Golf duce, în procesul de producție, la emisii de circa 7 tone CO₂. În teorie, aceeași cantitate de emisii CO₂ este eliminată în atmosferă de versiunea diesel în aproape 70.000 km.

Dar să nu uităm de poluarea conexă a mașinii electrice. EEA spune că producția de curent electric în România elimină circa 200 g CO₂/kWh. Cum autonomia maximă a unui e-Golf este de 300 km, rezultă că vorbim de un consum mediu teoretic de 11,9 kWh/100 km. Deci de un grad de poluare de 23,8 g/km de emisii de CO₂ – de patru ori mai redus decât versiunea diesel!

Cu alte cuvinte, versiunea electrică poluează în 40.000 km cât poluează versiunea diesel în 10.000 km. Așa că, în principiu, în jurul „bornei” de 100.000 km, ajungem la paritate în ce privește poluarea produsă de cele două versiuni de propulsie (incluzând poluarea aferentă bateriei mașinii electrice). Și, să reținem, am vorbit doar de valori teoretice.

Însă adevărul este mult mai gri: conform ICCT, discrepanțele între consumul teoretic și cel real ajung chiar și la 40% în ultimii ani. Este adevărat, există o discrepanță și în cazul mașinii, între autonomia teoretică și cea în condiții reale, deci detractorii electromobilității ar putea argumenta că diferențele teoretice rămân valabile și în practică.

Însă aceștia rămân fără argumente când aduc în discuție reviziile mașinii convenționale, care necesită schimbarea uleiului la intervale de 15-20 de mii de kilometri (deci vorbim de mulți litri de ulei uzat), dar și posibilitatea de reciclare a bateriilor litiu-ion sau de utilizare a acestora în sisteme de tip „second life”, care înseamnă dublarea sau triplarea duratei de viață, consecința directă fiind diminuarea drastică a amprentei de carbon a acestora.

Cât ne costă poluarea?

Deocamdată, cei mai mulți oameni sunt blocați în comparația dintre prețul de achiziție al unei mașini normale diesel, respectiv al uneia electrice. În exemplul de mai sus, modelul VW Golf 1.6 TDI DSG are un preț de bază de circa 22.400 euro, în timp ce VW e-Golf pleacă de la aproape 38.000 euro – deci mașina electrică e mai scumpă cu vreo 70% decât cea diesel!

E adevărat, prin programul Rabla Plus, ecotichetul de 10.000 de euro reduce drastic diferența, în timp ce un calcul privind TCO (costul total de utilizare, unde o mare pondere o are carburantul) arată superioritatea versiunii electrice. Făcând niște calcule mai minuțioase, după o perioadă deloc lungă mașina electrică se dovedește mai rentabilă decât cea diesel.

Însă concluzia asta evident că nu o vedeți în caricatura de la început.

Scurtă paranteză privind oportunitatea subvențiilor pentru mașinile electrice – factorii de decizie au de ales: fie sprijină achiziția de mașini mai puțin sau deloc poluante, fie aleg să taxeze la sânge mașinile care poluează, precum și carburanții acestora. În acest caz, însă, efectele sociale ar fi efectiv devastatoare, deoarece mașinile ar deveni mult prea scumpe, la fel și combustibilii, deci am spune „bye-bye Kansas” actualei economii de consum… Sunteți dispuși să acceptați o schimbare radicală?

Și mai e ceva care nu se vede: cum cuantificăm în bani sănătatea? Cel mai important argument rămâne tot faptul că gazele de evacuare afectează în mod direct persoanele aflate în apropierea vehiculului convențional, deoarece emisiile ajung direct în plămâni, în sânge sau chiar în creier, provocând afecțiuni dintre cele mai grave, mergând de la boli de plămâni până la diverse forme de cancer.

Dacă ne-am apuca să cuantificăm în bani toate aceste lucruri, ar deveni probabil evident pentru absolut oricine că mașina diesel este cu mult, foarte mult mai dăunătoare decât cea electrică. Colac peste pupăză, analizele datelor reale ale utilizării mașinilor arată că, de fapt, mașinile diesel ajung să polueze mai mult pe durata de viață deoarece sunt utilizate mai intens decât celelalte versiuni de motorizare.

Deci, cum „traducem” caricatura?

Versiunea corectă de traducere a acestei caricaturi este că mașinile electrice poluează mult mai puțin decât cele convenționale, în special cele diesel.

Într-adevăr, sintagma „zero emisii” se aplică mașinilor electrice atunci când acestea funcționează, în timp ce, în cazul mașinilor diesel, această sintagmă e valabilă doar când… au motorul oprit. Dar ar fi eronat să facem abstracție de așa-numita poluare conexă.

Din păcate, constructorii auto aplică principiul „adevărul prin omisiune”, așa încât devine ușor pentru detractorii electromobilității să denigreze avantajele reale ale mașinilor electrice aducând în discuție ceea ce constructorii omit să precizeze. Pe de altă parte, și cei care denigrează mașinile electrice apelează la „adevărul prin omisiune”, deoarece nu se leagă de procesele de extracție și rafinare a carburanților, care au un impact uriaș în ecuația poluării din transporturi.

Adevărul este că și mașinile electrice poluează. Nu direct, ci indirect, dar nu are rost să ne ascundem după deget. Are rost, însă, să vedem și cât de mare este diferența față de mașinile convenționale: un vehicul electric poate reduce emisiile chiar și cu 50% față de un vehicul convențional comparabil.

Iar ăsta este un rezultat extraordinar, care face electromobilitate cu adevărat necesară. De ce? Pentru că tehnologia motoarelor cu ardere internă și-a atins de ceva vreme limitele, iar reducerile modice ale poluării se fac cu niște costuri imense și cu o tehnologie din ce în ce mai complicată.

Pur și simplu investițiile în motoarele cu ardere internă nu-și mai au sensul. Mai ales că, în paralel, rețelele de producere a energiei se decarbonizează, așa încât și gradul de poluare conexă al mașinilor electrice ajunge să scadă vertiginos.

Fie vorba-ntre noi, cine arată cu degetul mașina electrică din cauza poluării conexe, la fel ca în caricatură, ar trebui să fie conștient că același „curent poluant” este folosit, zi de zi și oră de oră, pentru alimentarea iluminatului public, a becurilor din casă, a frigiderului și mașinii de spălat, a calculatorului și smartphone-ului, etc. Cu alte cuvinte, orice om modern poluează conex utilizând aparate electrice

Acestea fiind spuse, vă invit să priviți din nou caricatura. Care lasă nerostite zece mii de cuvinte… Culmea, gândurile personajelor chiar sunt corecte: cel de sus are de ce să se simtă „murdar”, iar cel de jos este, într-adevăr, „mai curat”. Cam cu vreo 50%.