Mongolii medievali au rămas în istorie ca războinici neîntrecuți, cel puțin în perioada lor de glorie din secolele XIII – XV, însă un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh arată o față neștiută a acestora, aceea de poluatori fără egal.
Un studiu realizat de Aubrey Hillman, cercetător în cadrul universității amintite, studiu publicat în revista de specialitate Environmental Science&Technology, demonstrează că industria prelucrătoare a cuprului și argintului din sud-vestul Chinei a produs cantități uriașe de metale grele, precum plumbul, zincul sau cadmiumul, în special în perioada dominației mongole din perioada 1271-1368 d.Hr.
Hillman și colegii săi au colectat mostre de sedimente din lacul Erhai din provincia chineză Yunnan, lac ales datorită apropierii sale de celebrele mine de argint ale lui Kublai Han (nepotul lui Ginghis Han și fondatorul dinastiei Yuan). Datele colectate au arătat că poluarea cu plumb a ajuns în perioada 1300 d.Hr. la 119 micrograme per gram de sediment, înainte de a scădea vertiginos la 30 de micrograme în jurul anului 1420. A fost un nivel de poluare de trei până la patru ori mai mare decât cel generat de tehnicile metalurgice moderne.
„Concentrația de plumb din sedimente este atât de mare încât a atins nivelul la care poate afecta vizibil organismele acvatice”, afirmă Hillman. „Este primul studiu de acest gen, un studiu care arată că efectele nefaste ale activității oamenilor asupra mediului înconjurător nu sunt de dată recentă, ci mult mai vechi decât de imaginam. Iar asta se vede în ceea ce se întâmplă astăzi, într-un prezent în care 1/6 dintre terenurile agricole din China conțin acumulări excesive de metale grele”, adaugă cercetătorul american.
