Este vorba despre proiectul KISS propus de către Keck Institute for Space Studies din California. Este vorba despre un concept îndrăzneț, dar pe deplin realizabil.
Proiectul KISS pare desprins din scenariile SF. Echipa de la Keck propune realizarea unei sonde spațiale propulsate de către un motor ionic, care va fi lansată cu ajutorul unei rachete Atlas V. Sonda se va îndrepta către asteroidul țintă. Acesta trebuie să aibă dimensiuni relativ mici, cu un diametru echivalent mai mic de 7 m. După ce va ajunge în vecinătatea lui, echipamentele de la bordul sondei îl vor analiza rapid. În etapa următoare, asteroidul va fi ”capturat” cu ajutorul un ”sac” cu dimensiunile de 10×15 m și va începe călătoria către Lună. Durata misiunii va fi cuprinsă între 6 și 15 ani și va costa 2,6 miliarde de dolari (un pic mai mult decât costul misiunii Curiosity). Lansarea ar putea avea loc în 2020.
Nu putem ști dacă acest proiect îndrăzneț se va materializa, dar cercetătorii de la Keck Institute susțin ca NASA este interesată de subiect. Deocamdată nu am reușit să identific vreo reacție oficială a Agenției Spațiale Americane. Rămâne să vedem cum vor evolua lucrurile. Deocamdată NASA are în vedere trimiterea unei capsule Orion (care în prezent se află în stadiu de dezvoltare) către un asteroid, în vederea explorării lui directe. Una dintre țintele probabile ar fi asteroidul 1999 AO10. Misiunea ar trebui să dureze circa jumătate de an și prezintă riscuri serioase.
Varianta propusă de către cercetătorii de la Keck Institute are marele avantaj că ar putea elimina asemenea riscuri. Cei interesați pot studia raportul privitor la KISS, realizat de către cercetătorii de la Institutul Keck.
Surse: New Scientist, Asteroid Retrieval Feasibility Study
Cristian Român (n. 1957) este inginer de aeronave și, începând din 1992, jurnalist de știință. Scrie pentru revista Știință și Tehnică și a realizat numeroase emisiuni de popularizare a științei atât pentru televiziune, cât și pentru radio. Este autorul cărții Ultima aventura: Universul. Valoarea textelor sale i-a fost recunoscută prin acordarea, în 2003 și 2006, a Premiului Comisiei Naționale a României pentru UNESCO pentru jurnalismul de știință, secțiunea presă scrisă. De asemenea el a primit Petre Sergescu al Academiei Române pentru cartea ”100 de inovatori români”, al cărei coautor a fost.
Leave a Reply