NASA lansează misiunea Pandora pentru a maximiza potențialul Telescopului Spațial James Webb

Telescopul Spațial James Webb, lansat în 2021 și având un buget de peste 10 miliarde de dolari, este conceput pentru a ne apropia de descoperirea lumilor locuibile din jurul stelelor îndepărtate. Având în dotare o oglindă imensă, acoperită cu aur, acesta colectează mai multă lumină decât orice alt telescop lansat anterior în spațiu. De la distanța sa de un milion de mile față de Pământ, Webb are sensibilitatea necesară pentru a pătrunde în sistemele planetare distante și a detecta amprentele chimice specifice ale moleculelor esențiale pentru sau indicatoare ale potențialei vieți, cum ar fi vaporii de apă, dioxidul de carbon și metanul. În același timp, Webb observă cele mai vechi galaxii detectabile din Univers și studiază planete, luni și obiecte mai mici din propriul nostru Sistem Solar.

Pentru a exploata la maximum posibilitățile acestui observator de mare buget, NASA a inițiat misiunea Pandora. Satelitul Pandora a fost lansat în orbită într-o dimineață timpurie de duminică de la Baza Spațială Vandenberg din California. Acesta a fost transportat de o rachetă SpaceX Falcon 9, alături de aproximativ 40 de alte încărcături mici, îndreptându-se către o orbită polară sincronă cu Soarele, înainte de a se desfășura la o altitudine de aproximativ 380 de mile (613 kilometri).

În următoarele săptămâni, controlorii de la sol vor supune Pandora unei serii de pași de punere în funcțiune și calibrare, înainte de a-și îndrepta privirea către spațiul adânc. Pandora este o fracțiune din dimensiunea lui Webb, având oglinda principală de aproximativ dimensiunea celor mai mari telescoape amator de grad consumator, mai puțin de o zecime din dimensiunea oglinzii lui Webb. Bugetul lui Pandora a fost limitat la 20 de milioane de dolari, mult sub bugetul dezvoltării lui Webb, care a fost de peste 500 de ori mai mare.

Ce aduce nou micuța Pandora în știința avansată a lui Webb? Pandora ajută la înțelegerea modului în care oamenii de știință folosesc Webb pentru a studia exoplanetele. Când o planetă trece în fața stelei sale mamă, o parte din lumina stelei străbate atmosfera acesteia. Webb are sensibilitatea necesară pentru a detecta lumina stelei filtrată și pentru a o descompune în componente spectrale, oferind astfel astronomilor informații despre compoziția norilor și cețurilor din atmosfera planetei. În cele din urmă, aceste date sunt utile pentru a determina dacă o exoplanetă ar putea fi similară cu Pământul.

„Adesea compar acest proces cu ținerea unui pahar de vin în fața unei lumânări, astfel încât să putem vedea cu adevărat ce se află în interior”, a explicat Daniel Apai, membru al echipei științifice a misiunii Pandora de la Universitatea din Arizona. „Putem evalua, practic, calitatea vinului. În acest caz, folosim lumina care filtrează prin atmosfera stelei prin atmosfera planetară pentru a determina ce chimicale, în special gaze, pot fi prezente. Vaporii de apă sunt cei la care suntem cei mai sensibili.”

Există însă o dificultate. Stelele strălucesc de milioane până la miliarde de ori mai puternic decât companioanele lor planetare, iar lumina stelelor nu este constantă. La fel ca Soarele, alte stele au pete, flacări și variabilitate pe parcursul orelor, zilelor sau anilor. Petele calde și cele reci rotesc și ies din vedere. Și atmosfera stelei…

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România