OpenAI a lansat marți Prism, un spațiu de lucru gratuit bazat pe inteligență artificială destinat cercetătorilor. Acest nou instrument a stârnit imediat scepticism în rândul comunității științifice, care se teme că va accelera invazia lucrărilor de slabă calitate în jurnalele științifice. Lansarea Prism coincide cu îngrijorările tot mai mari ale editorilor privind ceea ce mulți numesc „slobozia AI” în publicațiile academice.
Prism este, mai clar, un instrument de scriere și formatare, nu un sistem destinat efectuării cercetării propriu-zise, deși prezentarea generală a OpenAI estompează această distincție.
Instrumentul integrează modelul GPT-5.2 al OpenAI într-un editor de text bazat pe LaTeX (un standard pentru compunerea documentelor), permițând cercetătorilor să redacteze lucrări, să genereze citări, să creeze diagrame din schițele de pe tablă și să colaboreze cu co-autorii în timp real. Prism este gratuit pentru oricine are un cont ChatGPT.
„Cred că anul 2026 va fi pentru știință și AI ceea ce a fost anul 2025 pentru ingineria software și AI”, a declarat Kevin Weil, vicepreședinte OpenAI pentru Știință, într-o conferință de presă la care a participat MIT Technology Review. El a menționat că ChatGPT primește aproximativ 8,4 milioane de mesaje pe săptămână pe teme de „știință pură”, descriind acest fapt ca o dovadă că AI trece de la stadiul de curiozitate la cel de componentă centrală în fluxul de lucru al cercetătorilor.
OpenAI a dezvoltat Prism pe platforma Crixet, un sistem cloud-based LaTeX pe care compania l-a achiziționat la sfârșitul anului 2025. Compania își imaginează că Prism va ajuta cercetătorii să petreacă mai puțin timp cu sarcinile de formatare anevoioase și mai mult timp cu știința propriu-zisă. În timpul unei demonstrații, un angajat OpenAI a arătat cum software-ul poate găsi și integra automat literatura științifică relevantă, apoi să formateze bibliografia.
Dar modelele AI sunt unelte, iar orice unealtă poate fi utilizată greșit. Riscul aici este specific: facilitând producerea de manuscrise lustruite și profesionale, unelte ca Prism ar putea inunda sistemul de peer review cu lucrări care nu avansează semnificativ domeniile lor. Bariera pentru producerea de texte cu aromă științifică scade, dar capacitatea de evaluare a cercetării nu ține pasul.
Întrebat despre posibilitatea ca modelul AI să fabrice citate false, Weil a recunoscut în demo-ul de presă că „nimic din acest lucru nu scutește cercetătorul de responsabilitatea de a verifica corectitudinea referințelor lor.”
Spre deosebire de software-ul tradițional de gestionare a referințelor (cum ar fi EndNote), care formatează citările de peste 30 de ani fără să le inventeze, modelele AI pot genera surse plauzibile care nu există. Weil a adăugat: „Suntem conștienți că pe măsură ce AI devine mai capabil, există preocupări legate de volum, calitate și încredere în comunitatea științifică.”
Aceste preocupări nu sunt ipotetice, după cum am raportat anterior. Un studiu din decembrie 2025 publicat în revista Science a constatat că cercetătorii care folosesc modele de limbaj mare pentru a scrie lucrări și-au crescut producția cu 30 până la 50%.
Sursa: Ars Technica
Poll: Ce părere aveți despre impactul pe care lansarea Prism de către OpenAI ar putea avea asupra publicațiilor științifice?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply