Văzul este, probabil, cel mai important dintre simțurile prin care cunoaștem lumea. Cu toate acestea, statisticile sugerează că aproape 300 de milioane de oameni de pe planetă suferă de o formă de afecțiune oculară, ce le împiedică accesul la o viață normală. De aceea, cercetătorii încearcă de mulți ani să găsească o soluție, dar fără prea mare succes. Până acum, aparent, deoarece anul acesta mai mulți voluntari australieni vor primi „ochi bionici”, creați de profesorul Arthur Lowery, de la Universitatea Monash.
Dispozitivul cu pricina constă dintr-o cameră video integrată într-o pereche de ochelari, care poate transmite informații vizuale despre mediul înconjurător direct în creier, ocolind complet sistemul vizual anatomic. Asta înseamnă că, spre deosebire de alte dispozitive care au același scop, cel al lui Lowery nu necesită deloc folosirea ochilor pentru a funcționa. Cu alte cuvinte, o persoană va putea vedea cu acești ochelari chiar și dacă are globii oculari distruși sau absenți cu desăvârșire.
Procedura de montare presupune implantarea în zone cerebrale destinate vederii a 11 mici cipuri acoperite de câte 43 de electrozi. Atunci când imaginile sunt captate de camera frontală, regiunile din creier cu pricina primesc pulsuri care le permit să formeze o imagine pixelată, detectabilă de creier.
Apoi, această imagine este transmisă mai departe unui procesor, aflat și el la purtător bineînțeles, care va extrage elementele relevante din imagine și le va trimite către cipuri, unde, pe baza acestora, se va compune o imagine destul de rudimentară, dar care va oferi elementele de bază ale simțului vizual.
Desigur, dispozitivul nu se apropie de fidelitatea de percepție a unui ochi normal, dar este doar începutul și probabil e doar o chestiune de timp până când o astfel de tehnologie va ajunge chiar să depășească capabilitățile anatomice umane. La urma urmei, ne îndreptăm cu pași repezi către Singularitate.