Dr. Anton Desyatnikov, de la Centrul de Fizică Nonlineară al Universității Naționale Australiene, face parte dintr-o echipă de cercetare internațională care studiază posibilitatea înnodării fasciculelor de lumină, cu scopul de a genera noi aplicații practice în optica modernă avansată, la nivelul razelor laser și chiar în domeniul computerelor cuantice.
Modelul explorat de Dr. Desyatnikov și de colegii săi folosește concepte matematice și fizice pentru a crea vortexuri optice într-o rază laser, care se pot amesteca formând noduri. Potrivit savantului, „aceste noduri pot furniza informații despre fluxul de putere al luminii. Ideea unui nod de lumină este ceva ce oamenii de știință au explorat ani la rând și ce numai câteva grupuri au realizat prin proiectarea unor raze laser cu noduri „artificiale”, sau „făcute manual”.
„Ceea ce am realizat noi”, mai adaugă Dr. Desyatnikov, „sunt modele în care nodurile se formează spontan și autonom, întocmai precum acele noduri enervante care apar mereu la cablurile electrice. Totuși, spre deosebire de acestea din urmă, lumina nu are o predispoziție pentru înnodare. De aceea, această calitate trebuie determinată în ea”.
„Modelele noastre sugerează că parametrii-cheie ai luminii trebuie reglați într-o anumită gamă înainte a de a putea realiza cu ușurință noduri dar, odată ce acest lucru se intamplă, ele (nodurile) sunt, teoretic, garantate. În aceste circumstanțe specifice vortexurile optice vor apărea spontan și se vor interconecta sub forma unor mici noduri. Interesant este, totuși, că nu putem ști dinainte locul exact în care vor apărea”, încheie Desyatnikov.
Sursa
