Stația Spațială Internațională (ISS) reprezintă un jalon important în explorarea spațiului, demonstrând priceperea tehnologică umană. Cu toate acestea, în ciuda unui mediu interior extrem de controlat, microorganismele găsesc o nișă la bord, influențând sănătatea și bunăstarea astronauților. Printre acestea, Enterobacter bugandensis, care se află în principal în tractul gastrointestinal uman, pare a fi un microorganism de interes care posedă trăsături patogene și rezistență la antibiotice.
Cercetări recente au evidențiat că microorganismele expuse la microgravitație pot dezvolta rezistență la antibiotice și virulență crescută prin mutații rapide și transfer orizontal de gene. În plus, călătoriile prelungite în spațiu în microgravitație pot compromite și sistemul imunitar al astronauților, crescând vulnerabilitatea acestora la boli. În plus, populația microbiană a ISS poate influența microbiomul astronauților și se poate reînnoi odată cu sosirea de noi echipaje. Astfel, înțelegerea colonizării, succesiunii și interacțiunilor microbiene este esențială pentru a asigura bunăstarea astronauților și pentru a gestiona riscurile microbiene în habitate umane izolate și închise.
Au fost făcute eforturi ample pentru a monitoriza microbiomul ISS prin mai multe misiuni de monitorizare microbiană. Acest lucru a făcut posibilă identificarea de noi microorganisme și studierea caracteristicilor acestora. Recent, cercetătorii au devenit interesați de Enterobacter bugandensis. Această specie nou recunoscută, care apare ca unul dintre agenții patogeni oportuniști importanți ai genului Enterobacter, a fost izolată în principal din probe clinice.
În timpul misiunii Microbial Tracking 1 de doi ani, treisprezece tulpini de E. bugandensis au fost izolate din diferite locații de pe ISS. Un studiu aprofundat al complexității genomice ale acestor tulpini, în comparație cu tulpinile terestre, a dezvăluit în cele din urmă mecanisme de rezistență care le clasifică drept agenți patogeni ESKAPE, cunoscuți pentru rezistența lor la tratamentele antimicrobiene. Ipoteza centrală a fost că stresurile unice ale mediului spațial ar putea conduce aceste adaptări genomice.
Prin analizarea evoluției prevalenței E. bugandensis în ISS de-a lungul timpului, un studiu temporal a oferit, de asemenea, o perspectivă asupra persistenței și modelelor de colonizare în spațiu. Prin utilizarea unor tehnici analitice avansate, cum ar fi modelarea metabolică, cercetătorii au putut explora interacțiunile microbiene coexistente cu E. bugandensis, dezvăluind astfel dinamica complexă a ecosistemului microbian de la bordul ISS. Aceste rezultate nu numai că evidențiază comportamentul și adaptarea microorganismelor în medii extreme și izolate, dar evidențiază și necesitatea unor măsuri preventive robuste pentru a asigura sănătatea și siguranța astronauților prin reducerea riscurilor asociate cu potențialul patogen.
Detaliile studiului sunt publicate în revista Microbiome.
