Cu aproximativ 13.000 de ani în urmă, o coliziune cataclismică cu o cometă ar fi putut juca un rol crucial în ascensiunea civilizației umane. Deși controversată, această ipoteză îndrăzneață este explorată într-un nou studiu care examinează sculpturile antice din situl arheologic Göbekli Tepe, Turcia. Autorii studiului susțin că aceste gravuri nu reprezintă doar cel mai vechi calendar solar cunoscut din lume, ci și o înregistrare a acestui impact cosmic care ar fi putut declanșa revolte de mediu și sociale care au catalizat nașterea unor societăți umane complexe.
Situat în sudul Turciei, Göbekli Tepe este un complex neolitic datează de peste 12.000 de ani. Acest sit misterios este alcătuit din stâlpi fin sculptați și structuri monumentale ridicate cu mult înainte de inventarea scrisului sau a roții. Potrivit unui nou studiu, gravurile de pe unul dintre acești stâlpi ar putea constitui un calendar lunisolar cu semne în formă de V care simbolizează zilele anului. Acest calendar ar demonstra o înțelegere avansată a ciclurilor solare și lunare de către constructorii lui Göbekli Tepe. Pe lângă simbolurile V, cercetătorii au analizat o sculptură care înfățișează o fiară asemănătoare unei păsări, cu o formă similară în V sculptată în jurul gâtului. Acest design ar putea reprezenta constelația solstițiului de vară în momentul în care a fost sculptat. Cel mai intrigant stâlp prezintă, de asemenea, reprezentări care par să ilustreze fluxul de meteori Taurids care trece prin constelațiile Vărsător și Pești. De asemenea, știm că Tauridele sunt asociate cu cometa Encke. Există o teorie fascinantă care propune că un fragment de cometă, potențial din roiul Tauride, a lovit Pământul în această perioadă.
Potrivit autorilor studiului, publicat în revista Time and Mind, deși această ipoteză nu este universal acceptată, acest impact cataclismic ar fi putut provoca perturbări climatice semnificative care ar fi dus la o perioadă de răcire numită Younger Dryas. Această mini-eră glaciară ar fi avut repercusiuni profunde asupra societăților umane emergente, forțându-le să se adapteze la condiții climatice mai severe. Pentru a face față acestor provocări, comunitățile ar fi trebuit să dezvolte noi strategii de supraviețuire, cum ar fi agricultura și așezările, deschizând calea pentru apariția civilizațiilor complexe.
Dacă acest eveniment a avut loc într-adevăr, oamenii din Göbekli Tepe ar fi putut, de asemenea, să fi căutat să comemoreze sau să documenteze acest impact cosmic semnificativ prin gravurile lor, subliniind astfel importanța acestor evenimente astronomice în cultura și înțelegerea lor asupra lumii. Cercetătorii sugerează, de asemenea, că construirea unor astfel de monumente ar fi necesitat o organizare socială avansată, motivată de o nouă formă de religie născută din frică și reverență față de cosmos. Această ipoteză face parte din ideea că religia, și în special un cult al craniului bazat pe frică și supraviețuire, ar fi putut oferi un motor puternic pentru organizarea socială și inovația tehnologică.
Deși atractivă, ipoteza unui impact cometar la originea civilizației rămâne supusă dezbaterii. Mulți cercetători contestă însăși existența acestui impact și implicațiile sale asupra istoriei umane. În plus, interpretarea simbolurilor acestui calendar vechi de 13.000 de ani rămâne destul de prudentă și vagă. Cu toate acestea, această teorie oferă un cadru intrigant pentru a explora modul în care evenimentele cosmice ar fi putut modela dezvoltarea societăților umane. Indiferent dacă acest eveniment a stârnit sau nu civilizația, este o dovadă a capacității strămoșilor noștri de a interpreta și de a răspunde provocărilor de mediu, punând bazele civilizațiilor viitoare.
