Astronomii au reușit să cartografieze quasarii din cel mai mare volum de Univers de până acum. Quasarii sunt galaxii active, care au în centrul lor găuri negre supermasive, care absorb gazul intragalactic generând fluxuri puternice de radiații electromagnetice. Ei pot fi de sute de ori mai strălucitori decât o întreagă galaxie. Noua hartă ne prezintă pozițiile a circa 1,3 milioane de quasari. Cel mai îndepărtat dintre ei strălucea atunci când universul avea numai 1,5 miliarde de ani. Harta a fost prezentată într-un articol publicat în The Astrophysical Journal.
Cercetătorul David Hogg, coautor al articolului a explicat, pentru site-ul Fundației Simons că ”Acest catalog de quasari este diferit de toate cataloagele anterioare prin faptul că ne oferă o hartă tridimensională a celui mai mare volum al universului vreodată. Nu este catalogul cu cei mai mulți quasari și nu este catalogul cu cele mai bune măsurători, dar este catalogul cu cel mai mare volum al Universului cartografiat”.
Oamenii de știință au realizat noua hartă folosind date de la telescopul spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene. În timp ce obiectivul principal al acestuia este să cartografieze stelele din galaxia noastră, el observă, ca obiectiv științific secundar, obiecte în afara Căii Lactee, cum ar fi quasarii și alte galaxii.

Cercetătoarea Kate Storey-Fisher, conducătoarea echipei de astrofizicieni, a mai adăugat că: „Am reușit să facem măsurători ale modului în care materia se aglomerează în universul timpuriu. Măsurătorile noastre sunt la fel de precise ca cele obținute în cele din marile proiecte internaționale de cercetare – ceea ce este destul de remarcabil, având în vedere că am primit datele noastre ca un „bonus” de la Calea Lactee – proiectul Gaia concentrat”.
„A fost foarte interesant să văd că acest catalog stimulează atât de multă știință nouă”, a mai spus Storey-Fisher. „Cercetătorii din întreaga lume folosesc harta quasarilor pentru a măsura multe lucruri, de la fluctuațiile inițiale ale densității care materiei, până la distribuția golurilor cosmice și până la mișcarea sistemului nostru solar prin univers.”
Echipa a folosit date din cea de-a treia versiune de date a telescopului spațial Gaia, care conținea 6,6 milioane de candidați quasari, și date de la telescopul spațial WISE (Wide-Field Infrared Survey Explorer) și cele obținute de Sloan Digital Sky Survey. Combinând seturile de date, echipa a eliminat zgomotul de fond, cum ar fi stelele și galaxiile din setul de date original al lui Gaia, și a identificat mai precis distanțele până la quasari.


Daniela Mironov Bănuță
Jurnalist și specialist în comunicare cu experiență, Daniela face parte din echipa Atlantykron de 30 de ani. Predă cursuri de branding personal, comunicare personală și corporate, comunicare digitală.
Daniela este membru al echipei Știință & Tehnică, responsabilă de partea umanistă a Atelierelor S&T.
În viața de dincolo de insulă, face marketing pentru o companie de software și creează scenarii pentru proiecte de eLearning finanțate de Comisia Europeană. Este unul dintre voluntarii care a creat Enciclopedia digitală „România 1918. Oameni, momente și imagini”.
Are doi copii, voluntari în programul Ateliere S&T, și trei pisici care nu fac nimic toată ziua.




























