Pentru prima dată în mai bine de jumătate de secol, o sondă spațială construită în SUA a aselenizat lin pe suprafața satelitului natural al Pământului.
Joi sonda spațială Odysseus, construită de Intuitive Machines, a reușit să aselenizeze într-un mic crater, nu departe de polul sudic al Lunii. La aproximativ 20 de minute după aselenizare, NASA a declarat că operațiunea a fost încununată de succes, dar au rămas câteva întrebări cu privire la starea landerului și localizarea acestuia. De ce? Pentru că în timp ce Odysseus transmitea acasă, semnalul a fost slab.
Aselenizarea a întârziat aproape două ore după ce controlorii misiunii au fost nevoiți să trimită către lander un patch software construit în grabă, în timp ce acesta era încă pe orbită în jurul Lunii. Corectarea soft-ului navei spațiale cu puțin timp înainte ca aceasta să facă cea mai critică mișcare este categoric ultimul lucru pe care un operator de vehicule spațiale vrea să-l facă. Dar controlorii de zbor ai misiunii erau disperați.
Cu câteva ore mai devreme, și-au dat dat seama că laserele și camerele sale de navigație nu erau operaționale. Acestea furnizau date de telemetrie esențiale pentru două funcții în timpul aselenizării: navigația în funcție de teren și navigația în funcție de pericol. Aceste două funcții ajută computerul de zbor de pe Odysseus să știe cu exactitate unde se află în timpul coborârii – prin înregistrarea de imagini și compararea cu topografia cunoscută a Lunii – și să identifice pericolele de la sol, cum ar fi bolovanii. Fără aceste date de telemetrie, Odysseus se putea prăbuși pe Lună.
Această misiune a transportat mai multe instrumente științifice. Ca parte a programului său lunar comercial, NASA plătește aproximativ 118 milioane de dolari pentru livrarea a șase încărcături utile științifice pe suprafața lunară.
Din fericire, una dintre aceste sarcini utile tocmai a fost experimentul Navigation Doppler Lidar, un pachet de 15 kg care conține trei camere mici. Cu această sarcină utilă NDL, NASA a încercat să testeze tehnologii care ar putea fi utilizate pentru a îmbunătăți sistemele de navigație în viitoarele încercări de aterizare pe Lună.
Singura șansă pe care o avea Odysseus a fost să acceseze două dintre cele trei camere ale experimentului NDL și să o folosească una pentru navigarea în funcție de teren și pe cealaltă pentru navigarea în funcție de pericole. Ceea ce a și făcut.
Sursa informației: arstechnica.com
