Următorul pas al chinezilor în cursa dominării spațiului cosmic este lansarea aeronavei fără echipaj uman Shenzhou 8, ridicată pe orbita terestră cu ajutorul unei rachete Long March 2F. Odată ajuns la destinație, vehiculul spațial va intercepta și va andoca la bordul laboratorului Tiangong, lansat de China în septembrie. Ar fi pentru prima oară când chinezii întreprind cuplarea a două vehicule spațiale.
Misiunea este extrem de importantă în sensul realizării planului țării asiatice de a construi o nouă stație spațială până în preajma anului 2020. Racheta transportoare Long March a decolat marți, 1 noiembrie, de la cosmodromul Jiuquan, din Deșertul Gobi, la ora locală 05:58 ( luni, ora 23:58, ora României). Momentul a fost surprins de camerele mai multor televiziuni.
![\"(w540)](\"http://www.stiintasitehnica.com/media/image/201111/w540/schema_24667500.gif\")
Shenzhou s-a separat de primul modul al rachetei la nouă minute după lansare, iar la scurt timp a venit și confirmarea activării panourilor solare din componența aeronavei. Andocarea cu laboratorul Tiangong va avea loc peste câteva zile, la o altitudine de 340 km deasupra Pământului. Cele două vehicule folosesc senzori optici și radar pentru a-și calcula reciproc pozițiile și a-și ghida mișcările în vederea stabilirii contactului.
În urma alipirii, perechea va petrece 12 zile orbitând Globul înainte să se separe și să încerce din nou andocarea. În final, Shenzhou 8 se va detașa și capsula sa de întoarecere se va îndrepta înapoi spre Pământ. Acest lucru va permite recuperarea și analizarea rezultatelor experimentelor derulate pe orbită în timpul orbitării comune. Agneția Spațială Germană a furnizat pentru această misiune un recipient special cu pești, plante, râme, bacterii și chiar celule canceroase umane pentru o serie de studii biologice.
În linii mari, proiectul va testa tehnologii cheie precum sisteme de întreținere a vieții, având ca misiune principală începerea construirii unei stații orbitale de circa 60 de tone până în anul 2020. Aceasta va fi considerabil mai mică decât platforma internațională de 400 de tone operată în prezent de SUA, Rusia, Europa, Canada și Japonia. Schițele conceptuale ilustrează un modul central de circa 20-22 de tone, flancat de două incinte-laborator ceva mai mici.
Dacă lucrurile vor decurge favorabil în cadrul misiuni Shenzhou 8, alte două misiuni, cu echipaj uman la bord de data aceasta (Shenzhou 9 și 10), este probabil să fie trimise pe orbită pentru andocări similare în 2012. China a lansat deja doi sateliți orbitali către Lună, iar o a treia misiune are scopul de a coborî un rover pe suprafața Selenei. Luna viitoare, chinezii ar trebui să își lanseze primul vehicul Mars orbiter – Yinghuo-1– către Planeta Roșie. Mai mult, țara asiatică își lansează și propriul sistem de navigație prin satelit cunoscut sub denumirea de BeiDouCompass.
Foto: DLR.
AFLĂ TOTUL DESPRE PROGRAMUL SPAȚIAL AL CHINEI ÎN EDIȚIA DE NOIEMBRIE A REVISTEI ȘTIINȚĂ&TEHNICĂ, DAR ȘI CE PLANURI AU CHINEZII CU LUNA DIN ARTICOLUL PUBLICAT PE SITE \”Va pune China stăpânire pe Lună?\”
