În acest organism monocelular a fost descoperit un mecanism biochimic corelat proceselor de îmbătrânire și întinerire, care spre desosebire de cele deja cunoscute nu are legătură cu restricția calorică.
Modificând o enzimă care în drojdie joacă rolul de senzor al consumului de energie și acționează precum un „ceas” al îmbătrânirii, o echipă de cercetători de la Johns Hopkins University și National Taiwan University a reușit să manipuleze cu succes ciclul de viață al acestui organism celular. Deși studiul a fost realizat pe drojdie, oamenii de știință consideră că au identificat componentele moleculare ale unui proces de îmbătrânire relevant și în ceea ce privește durata de viață a ființelor umane.
„Acest control al longevității este independent de mecanismul descris în trecut la drojdie, care avea legătură cu restricția calorică. Credem că am identificat pentru prima oară un mecanism biochimic legat de procesele de îmbătrânire și întinerire care nu are nicio legătură cu dieta”, a precizat Jef Boeke, coordonatorul studiului, într-un articol apărut în revista „Cell”.
Acest mecanism chimic, cunoscut sub numele de acetilare (atașează un grup acetic în structura unei molecule), este în măsură să activeze sau să dezactiveze o proteină (în acest caz proteina SIP2). Acetilarea poate așadar modifica în mod profund funcția proteinelor, ajutând un organism să se adapteze rapid la mediu, dar până acum nu a fost niciodată considerată ca fiind direct implicată în mecanismele biomoleculare ale îmbătrânirii.
„Am realizat un fel de terapie anti-îmbătrânire a drojdiilor. Restituind acetilarea acestor proteine am găsit un remediu pentru scurtarea perspectivelor de viață ale celulelor bătrâne. Următorul nostru obiectiv este să demonstrăm că acest fenomen survine și în celulele mamiferelor”, a comentat Jin-Ying Lu, primul autor al studiului.
Sursa: Le Scienze
Foto: NationalGeographic
