O „surpriză uriașă” dezvăluie cum unii oameni au părăsit Africa acum 50.000 de ani

Multă vreme, oamenii de știință au încercat să înțeleagă de ce doar o mână de oameni moderni au reușit să părăsească Africa acum aproximativ 50.000 de ani pentru a coloniza întreaga planetă. Un nou studiu, descris ca o „adevărată surpriză” de către autorii săi, aruncă o nouă lumină: specia noastră ar fi putut dobândi, acum aproximativ 70.000 de ani, o capacitate remarcabilă de a se adapta la medii din ce în ce mai extreme – o flexibilitate ecologică care ar fi putut fi cheia succesului nostru. Știm că Homo sapiens a apărut în Africa acum mai bine de 300.000 de ani. Totuși, toate populațiile umane moderne care trăiesc astăzi în afara Africii par să descindă dintr-un mic grup de migranți care au părăsit continentul acum aproximativ 50.000 de ani. Aceasta ridică o enigmă: de ce valurile migratorii anterioare – unele datând de acum 270.000 de ani – nu au lăsat urme genetice în populațiile actuale?

Pentru a încerca să răspundă la această întrebare, o echipă internațională de cercetători a analizat rămășițele arheologice africane datând între 120.000 și 14.000 de ani. Prin reconstrucția condițiilor climatice, a vegetației și a resurselor disponibile în diferite perioade, au creat o hartă precisă a habitatelor umane pe parcursul a zeci de mii de ani. Rezultatele lor au fost publicate în prestigioasa revistă Nature.

Una dintre cele mai izbitoare descoperiri ale acestei cercetări este că oamenii moderni au început să colonizeze habitate mult mai diverse decât se credea anterior, începând cu aproximativ 70.000 de ani î.Hr. Păduri dense din Africa Centrală, deșerturi aride din nord și zone marcate de fluctuații anuale mari de temperatură – toate teritorii considerate anterior nelocuibile de strămoșii noștri. „Oamenii trăiesc cu succes în habitate dificile de cel puțin 70.000 de ani”, explică Emily Hallett, co-autoare a studiului și arheolog la Universitatea Loyola din Chicago. Se crede că această capacitate de adaptare, pe care oamenii de știință o numesc flexibilitate ecologică, este cea care i-a permis lui Homo sapiens să supraviețuiască, să migreze și să se stabilească pe fiecare continent, de la Australia până la Arctica.

Pentru Andrea Manica, ecologist evoluționist la Universitatea din Cambridge, Homo sapiens a devenit „generalistul suprem” în această perioadă, capabil să trăiască în medii din ce în ce mai extreme. Acesta a fost un avantaj semnificativ atunci când a venit vorba de stabilirea în zone nefamiliare, uneori foarte ostile, cum ar fi stepele înghețate ale Eurasiei sau pădurile tropicale din Asia de Sud-Est. Dar această transformare nu s-a datorat unei singure inovații tehnologice sau mutații genetice. Potrivit Michelei Leonardi, biolog evoluționist și coautoare a studiului, a fost mai degrabă un cocktail complex de factori: extinderea teritoriilor populate, intensificarea schimburilor culturale între grupuri și o mai bună circulație a ideilor (cum ar fi uneltele sau strategiile de vânătoare). Cu alte cuvinte, umanitatea nu s-a adaptat pur și simplu biologic: mai presus de toate, a învățat să coopereze, să transmită și să inoveze – un know-how colectiv care a făcut toată diferența.

Dincolo de migrația din Africa, această lucrare aruncă lumină și asupra istoriei mai ample a genului Homo. Neanderthalienii, denisovanii și Homo erectus, care au părăsit și ei Africa cu mult înainte de Homo sapiens, probabil au trebuit să-și extindă aria ecologică pentru a supraviețui. Dar, spre deosebire de noi, ei nu au dobândit același grad de flexibilitate – ceea ce ar putea explica de ce suntem singurii care au cucerit fiecare colț al globului.

Marea întrebare rămâne: de ce a avut loc această schimbare ecologică acum aproximativ 70.000 de ani? Studiul nu oferă un răspuns definitiv, dar Eleanor Scerri, arheolog evoluționist la Institutul Max Planck, prezintă o ipoteză: presiunea mediului. Habitatele în care trăiau oamenii în Africa ar fi putut începe să se micșoreze, forțându-i pe strămoșii noștri să exploreze medii noi, uneori mai ostile. O situație în care necesitatea ar fi putut fi mama adaptării.

Ceea ce evidențiază acest studiu este faptul că abilitatea noastră de a ne adapta la orice mediu este una dintre cele mai izbitoare trăsături ale speciei noastre. Această flexibilitate nu este doar rezultatul genelor noastre, ci și al culturii noastre, a curiozității noastre și a nevoii noastre de a merge mereu mai departe. Și dacă marea migrație din Africa a fost un succes, este, fără îndoială, pentru că, cu mult înainte de asta, învățam deja să îmblânzim lumea.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România