Oamenii de știință descoperă o metodă inovatoare de a prezice următoarea erupție a Muntelui Etna

Cercetătorii au analizat variațiile în timp ale raportului dintre cutremurele mici și cele mari sub Muntele Etna, descoperind o corelație puternică cu activitatea vulcanului în ultimii 20 de ani.

O nouă metodă de monitorizare a mișcărilor de magmă sub Muntele Etna ar putea ajuta oamenii de știință să prevadă momentul unei posibile erupții. Situat pe insula italiană Sicilia, Muntele Etna este cel mai mare vulcan activ din Europa. Activitatea sa a fost documentată de oameni timp de 2.700 de ani, deși istoria erupțiilor sale datează de acum 500.000 de ani.

Ultima erupție a Etna, în iunie 2025, a expulzat un nor uriaș de cenușă la înălțimea de 6,5 kilometri și a declanșat o avalanșă de blocuri de lavă fierbinte și alte deșeuri. Erupția a fost anticipată, astfel încât oficialii au putut emite avertizări în dimineața evenimentului, însă predicțiile nu sunt întotdeauna exacte.

Metoda inovatoare ar putea simplifica predicțiile erupțiilor Muntelui Etna. Într-un nou studiu, cercetătorii de la Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie din Italia (INGV) au analizat un parametru numit valoarea b, care descrie raportul dintre cutremurele de magnitudine mică și cele de magnitudine mare într-o regiune a crustei terestre. Acest raport se poate schimba pe măsură ce magma urcă prin crustă spre vârful unui vulcan, au raportat cercetătorii într-un studiu publicat pe 8 octombrie în revista Science Advances.

“Schimbările în valoarea b de-a lungul timpului reflectă evoluția stresului din interiorul vulcanului”, a explicat Marco Firetto Carlino, geofizician la Observatorul Etna al INGV, prin e-mail pentru Live Science. “Deoarece ascensiunea magmei induce schimbări de stres în crustă, urmărirea valorii b poate dezvălui diferite etape ale transferului de magmă de la adâncime la suprafață.”

Valoarea b este un parametru stabilit în vulcanologie, însă cercetătorii l-au examinat într-un mod nou, utilizând un model statistic actualizat. Compilând date despre cutremurele de la Muntele Etna din ultimii 20 de ani, ei au descoperit o corelație „foarte puternică” între valoarea b și activitatea vulcanică a Etna, a spus Firetto Carlino.

Muntele Etna se află în zona de coliziune între plăcile tectonice africane și europene. Ca rezultat, o fractură verticală în crusta terestră, cunoscută sub numele de falie de decalaj, subzistă vulcanului, facilitând astfel ascensiunea magmei la suprafață, conform studiului.