Obezitatea este considerată astăzi o veritabilă epidemie globală, afectând în special țările dezvoltate. Asociată cu numeroase probleme de sănătate — de la boli cardiovasculare la diabet —, ea reprezintă o provocare majoră pentru sistemele de sănătate publică. Însă cauzele fundamentale ale obezității rămân dezbătute: este principalul vinovat lipsa de mișcare sau, dimpotrivă, alimentația? Un studiu recent publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) vine cu o perspectivă surprinzătoare, care contrazice ideile preconcepute.
Pentru a răspunde la această întrebare, Amanda McGrosky și colegii săi au analizat date de la peste 4.000 de adulți, cu vârste între 18 și 60 de ani, provenind din 34 de populații de pe șase continente. Această diversitate demografică este rar întâlnită în studiile despre obezitate. Grupurile analizate includeau comunități cu stiluri de viață extrem de diferite — de la vânători-culegători, păstori și fermieri, până la locuitori ai societăților industrializate moderne.
Cercetătorii au măsurat diverși indicatori: cheltuiala energetică totală (TDEE), cheltuiala energetică prin activitate fizică (PAEE), metabolismul bazal (BMR), precum și doi parametri ai obezității: procentul de grăsime corporală și indicele de masă corporală (IMC). Apoi, populațiile au fost clasificate în funcție de nivelul de dezvoltare economică, utilizând Indicele Dezvoltării Umane (IDU) al Națiunilor Unite.
Rezultatele au confirmat o tendință cunoscută: populațiile din țările dezvoltate sunt, în medie, mai grele și au un IMC mai mare. În mod curios, însă, aceste populații consumă mai multă energie totală și depun mai mult efort fizic decât cele din țările mai puțin dezvoltate. La prima vedere, pare un paradox: cum se face că indivizi mai activi fizic acumulează mai multă grăsime?
După ajustarea datelor în funcție de vârstă, sex și înălțime, autorii au constatat că activitatea fizică nu este semnificativ mai redusă în țările bogate — dimpotrivă. Mai mult, cheltuiala energetică totală explică doar aproximativ 10% din variația obezității între diferite contexte economice. Cu alte cuvinte, sedentarismul nu este principalul factor care explică epidemia de obezitate în lumea industrializată.
În schimb, autorii au identificat un alt factor esențial: calitatea alimentației. Consumul de alimente ultra-procesate (UPF) — cum sunt mezelurile, produsele de patiserie industriale sau mesele gata preparate — se corelează puternic cu creșterea grăsimii corporale. Aceste produse, extrem de dense caloric, bogate în zaharuri, grăsimi și aditivi, au un profil senzorial care favorizează supraalimentarea. Ele pot perturba mecanismele naturale de reglare a apetitului, ducând la un aport exagerat de energie.
Mai mult, prelucrarea industrială face ca o proporție mai mare din caloriile ingerate să fie efectiv absorbite de organism, ceea ce sporește riscul de creștere în greutate. Acest efect cumulat — hiperpalatabilitate, densitate calorică, compoziție nutrițională dezechilibrată și absorbție sporită — transformă UPF-urile într-un factor de risc major.
Deși activitatea fizică nu pare a fi cauza principală a obezității, studiul nu îi minimizează importanța. Mișcarea regulată aduce beneficii esențiale pentru sănătatea cardiovasculară, metabolică și psihică și poate atenua parțial efectele negative ale unei diete dezechilibrate. Însă exercițiile fizice, oricât de benefice, nu pot compensa în întregime consumul excesiv de alimente ultra-procesate.
Aceste rezultate sugerează că strategiile de combatere a obezității ar trebui regândite. În loc să se axeze aproape exclusiv pe promovarea exercițiilor fizice, politicile de sănătate publică ar trebui să acorde o atenție mult mai mare calității alimentației. Educația nutrițională, promovarea alimentelor proaspete și reglementarea marketingului produselor ultra-procesate pot juca un rol crucial.
Studiul publicat în PNAS ne reamintește că nu doar „câte calorii ardem” contează, ci și „ce fel de calorii consumăm”. În lupta împotriva obezității, cheia ar putea fi mai puțin în sală și mai mult în farfurie.
Poll: Care dintre următoarele considerații crezi că are cel mai mare impact asupra obezității?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply