Pământul timpuriu, de acum 4,5 miliarde de ani, este adesea descris ca un loc inospitalier. Era un iad vulcanic unde căldura extremă, magma fierbinte și meteoriții care i-au lovit suprafața l-au făcut incompatibil cu viața. Cu toate acestea, un nou studiu, condus de cercetătorii de la Universitatea din California, postat pe baza de preprinturi arXiv, ar putea foarte bine să conteste această viziune apocaliptică. Potrivit cercetărilor lor, Pământul dinainte, deși încă haotic, ar fi putut găzdui condiții favorabile apariției vieții mai devreme decât se credea anterior. A fost cu siguranță un mediu ostil, dar nu imposibil pentru formele de viață primitive să trăiască.
Perioada Hadeană, care se întinde de la formarea Pământului până în urmă cu aproximativ patru miliarde de ani, este adesea văzută ca o perioadă haotică și inospitalieră. La acea vreme, Pământul era o planetă încă în formă, cu o crustă încă în curs de dezvoltare și activitate vulcanică intensă. Meteoriții s-au prăbușit în mod regulat la suprafață, adăugând căldură și impacturi violente. Această activitate geologică a generat temperaturi extrem de ridicate, uneori suficiente pentru a menține oceanele de magmă pe suprafața planetei. Atmosfera Pământului era probabil compusă în mare parte din dioxid de carbon și azot cu foarte puțin oxigen, făcând aerul irespirabil pentru orice formă de viață așa cum o cunoaștem. Multă vreme, oamenii de știință au considerat că aceste condiții extreme au făcut Pământul nelocuibil și au exclus posibilitatea ca viața să apară acolo în acel moment. Și totuși.
O echipă de cercetători condusă de Christopher K. Jones de la Universitatea din California a efectuat recent un studiu aprofundat al condițiilor de mediu ale Pământului în perioada Hadeană. Obiectivul lor principal a fost să înțeleagă în ce circumstanțe ar fi putut apărea viața primitivă pe o planetă care încă se formează și se confruntă cu condiții extreme. Pentru a face acest lucru, cercetătorii au traversat mai multe discipline științifice, de la microbiologie la geochimie, trecând prin chimia atmosferică și știința planetară. Această abordare multidisciplinară le-a permis să reconsidere modelele preexistente ale Pământului timpuriu și să ofere noi perspective asupra posibilității vieții în stadiile sale incipiente. Spre deosebire de teoriile anterioare care descriau Pământul ca un iad vulcanic neospitalier, cercetătorii sugerează că, deși condițiile erau extreme, apa ar fi putut fi prezentă în oceanele timpurii, fie adusă de comete, fie degazată de vulcani.
Această ipoteză ridică o întrebare importantă: dacă apa lichidă era prezentă în acel moment, ar fi putut viața să apară mai devreme decât se credea anterior? Deși această întrebare rămâne parțial nerezolvată, ea deschide noi căi pentru înțelegerea apariției vieții.
Rezultatele acestui studiu se extind cu mult dincolo de granițele Pământului și ridică întrebări interesante despre alte corpuri cerești. Dacă Pământul a fost capabil să adăpostească apă lichidă și condiții favorabile vieții din primele sale miliarde de ani, acest lucru ar putea indica faptul că și alte planete și luni din Sistemul Solar au avut sau ar putea încă să aibă medii favorabile vieții. Deși astăzi este un deșert rece și uscat, de exemplu, Marte prezintă semne clare ale prezenței trecute a apei sub formă de râuri și lacuri acum uscate. Oamenii de știință cred că această apă poate să fi existat o perioadă suficient de lungă pentru a permite să apară vieții, sau cel puțin pentru a o crea în condiții temporare. Dacă urme de apă ar fi persistat în adâncurile planetei, formele primitive de viață ar fi putut să prospere acolo, la fel ca primele forme de viață de pe Pământ.
O altă lume care atrage un interes din ce în ce mai mare este Europa, una dintre lunile lui Jupiter. Sub suprafața sa înghețată, este probabil să existe oceane de apă lichidă, încălzite de forțele gravitaționale exercitate de Jupiter și de celelalte luni ale sale. Aceste condiții, deși greu de perceput la suprafață, ar putea permite formarea unor ecosisteme asemănătoare celor găsite în apropierea izvoarelor hidrotermale din oceanele terestre.
Astfel, acest studiu provoacă ideea că viața este un fenomen unic pe Pământ și ne invită să lărgim căutarea vieții în altă parte a Universului. Lumile aparent inospitaliere pot ascunde condiții favorabile apariției formelor de viață, iar studiul acestor planete și luni îndepărtate poate deschide noi perspective asupra originii vieții însăși.
