Paradoxul sistemului nostru solar – De ce nu este Pământul un glob de gheață?

În urmă ce peste 2 miliarde de ani, Soarele, cu mult mai slab decât în prezent, ar fi trebuit să transforme Terra într-un imens glob de gheață, incapabil să susțină viața așa cum o știm azi. Și totuși nu a fost așa. Este un mister care i-a intrigat pe cercetători decenii la rând. David Minton, profesor la Universitatea Purdue din Indiana, SUA, susține că are un posibil răspuns.

„Dacă am putea călători în timp, spre exemplu acum 2 miliarde de ani, ar fi trebuit să găsim o planetă Terra acoperită complet cu un strat uriaș de gheață. Totuși, există numeroase dovezi geologice că Pământul nu a fost nici pe departe așa. Ce anume a produs această modificare? Acesta este, în termeni științifici, Paradoxul Tânărului Soare”, susține David Minton.

Din datele geologice și astrofizice obține de specialiști, Soarele de acum cel puțin 2 miliarde ani ar fi degajat o cantitate de energie egală cu doar 70% față de cea din prezent, suficient cât să transforme Terra într-un uriaș glob înghețat. Astfel, în opinia cercetătorului american, singura explicație este aceea că Terra nu se afla pe orbita actuală, ci la o distanță cu circa 6-7% mai aproape de Soare decât astăzi.

„Este vorba de milioane și milioane de kilometri, dar dacă privim lucrurile la scală astronomică, distanța nu este una uriașă. Întrebare care se ridică este ce anume a determinat planeta noastră să se mute dintr-un loc în altul”, se întreabă același David Minton. Conform ipotezei savantului de la Universitatea Purdue, expusă la Institutul Spațial de la Baltimore, modificarea poziției Terrei a fost rezultatul așa numitului proces de împrăștiere a planetelor.

„Există multe incertitudini astăzi cu privire la formarea unui nou sistem solar, dar împrăștierea planetelor nu este una dintre ele. În acest caz vorbim de o certitudine. Atunci când un sistem solar ia naștere, nu se știe pentru câtă vreme va fi stabil. Instabilitatea poate interveni oricând, mai ales în prima perioadă a formării sale. Apoi, cu timpul, lucrurile se stabilizează, dar trebuie menționat că nu dispar. Rar nu înseamnă niciodată, iar evenimentele rare se produc cu certitudine”, susține Minton.  „Cel mai probabil”, adaugă acesta, „ la începuturile sistemului nostru solar, au existat două proto-planete care s-au ciocnit, dând naștere planetei Venus, o planetă relativ tânără. Din estimările noastre rezultă că Venus are o suprafață nu mai vârstnică de 500-700 de milioane de ani, iar asta înseamnă foarte puțin la nivel astronomic, dar istoria ei este posibil să fi început acum circa 2 miliarde de ani. În funcție de ce s-a întâmplat atunci, Terra putea suferi schimbări majore, așa cum a fost schimbare poziției sale”, concluzionează specialistul american.