În Peștera Porumbeilor, numită și Taforalt, situată în nord-estul Marocului, arheologii au dezgropat oase umane și obiecte rituale asociate cu o anumită plantă: efedra. Această plantă, conține compuși activi precum efedrina și pseudoefedrina, care au efecte stimulante asupra sistemului nervos central și este folosită în medicina tradițională pentru efectele sale stimulatoare și terapeutice. Această descoperire marchează cea mai veche dovadă a utilizării sale de către oameni și pune întrebări fascinante despre cunoștințele strămoșilor noștri despre medicina pe bază de plante, precum și despre practicile simbolice din jurul morții.
Peștera Porumbeilor este o comoară pentru arheologi, deoarece conține înmormântări ale mai multor adulți și copii, datând de aproximativ 15.000 de ani. Descoperite între 2005 și 2015, aceste morminte arată că defuncții au fost îngropați cu grijă, însoțiți adesea de obiecte funerare. Un schelet în special, denumit „Individ 14”, a atras atenția. Acest tânăr, în vârstă de aproximativ 20 de ani la momentul morții, a fost găsit înconjurat de resturi carbonizate de plante, oase de animale, pietre și obiecte ocru. Printre aceste plante arse, cercetătorii de la Universitatea Las Palmas din Gran Canaria au identificat șapte specii diferite, inclusiv efedra. Acest lucru sugerează că a ocupat un loc special în ritualurile funerare din această perioadă. Studiul a fost publicat în Scientific Reports.
Efedra, o plantă robustă care crește în regiuni cu climă uscată și aridă, are caracteristici unice care au făcut-o un remediu natural popular de milenii. Așa cum spuneam mai devreme, principala sa substanță activă este efedrina, un compus natural cu efecte stimulatoare care acționează direct asupra sistemului nervos. În culturile tradiționale, în special în India și China, această plantă este cunoscută în special pentru capacitatea sa de a ameliora simptomele respiratorii și de a stimula energia, în special în timpul anotimpurilor reci sau în cazurile de slăbiciune fizică. De asemenea, este adesea folosit pentru a ameliora simptomele răcelii și a congestiei nazale, deoarece curăță căile respiratorii și calmează sinusurile. În medicina modernă, efedrina este utilizată pentru a trata astmul și afecțiuni precum narcolepsia. De asemenea, este folosit pentru a stabiliza tensiunea arterială în timpul procedurilor chirurgicale datorită efectului său vasoconstrictor care îngustează vasele de sânge și reduce sângerarea.
Cercetătorii susțin ipoteza că strămoșii noștri ar fi știut deja efectele revigorante și medicinale ale acestei plante. Includerea sa în înmormântări ar putea indica faptul că a fost folosit pentru a conferi beneficii speciale defunctului. Arheologii au avansat în special ipoteza că această plantă ar fi putut juca rolul de „aliment medicinal”, oferind efecte nutritive și stimulative pentru combaterea foametei sau susținerea vitalității. Așezând această plantă alături de decedat, cei vii probabil sperau să le ofere o formă de protecție sau îngrijire simbolică în viața de apoi.
Deși intențiile precise ale acestor oameni preistorici încă nu sunt bine cunoascute, această descoperire sugerează că strămoșii noștri au exploatat proprietățile plantelor atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru practicile rituale și spirituale, arătând că posedau cunoștințe avansate în medicina pe bază de plante.
