Poluarea crește riscul de demență

Particulele emise de poluarea aerului reușesc să pătrundă în creierul uman și pot crește riscul de demență, conform unei ample meta-analize care confirmă concluziile mai multor studii publicate anterior.

Poluarea aerului a fost clasificată drept cancerigenă în 2013. Dincolo de efectele bine documentate asupra plămânilor, un nou studiu evidențiază impactul acesteia asupra creierului și riscului de apariție a demenței. Publicată în revista The Lancet Planetary Health, meta-analiza reunește date din peste 51 de studii realizate la nivel global, implicând un total de 30 de milioane de pacienți. Majoritatea cercetărilor au fost efectuate în țări cu venituri ridicate: 15 în America de Nord, 10 în Europa, 7 în Asia și 2 în Australia.

Cercetătorii au identificat o asociere pozitivă, semnificativă din punct de vedere statistic, între demență și trei tipuri de poluanți atmosferici: particulele fine cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri (PM2.5), dioxidul de azot (NO₂) și carbonul negru.

Particulele PM2.5 sunt suficient de mici pentru a fi inhalate adânc în plămâni. Ele provin din surse diverse, precum traficul rutier, centralele electrice, unele procese industriale, șeminee sau sobe pe lemne, precum și din praful generat de șantierele de construcții. Aceste particule pot rămâne suspendate în atmosferă pentru perioade lungi și pot fi transportate pe distanțe mari.

Dioxidul de azot este un poluant major rezultat din arderea combustibililor fosili, în special din emisiile motoarelor diesel, dar și din sobe și sisteme de încălzire pe gaz. Expunerea la NO₂ poate irita căile respiratorii și poate agrava afecțiuni precum astmul.

Carbonul negru, cunoscut și sub denumirea de funingine, rezultă din arderea incompletă a combustibililor, în special în automobile și la arderea lemnului. Când este inhalat, pătrunde adânc în sistemul respirator, accentuând afecțiunile pulmonare și crescând riscurile cardiovasculare.

Conform studiului, pentru fiecare creștere cu 10 micrograme pe metru cub (μg/m³) de PM2.5, riscul relativ de a dezvolta demență crește cu 17%. Pentru fiecare 10 μg/m³ de NO₂, riscul crește cu 3%, iar pentru fiecare 1 μg/m³ de carbon negru (componentă a PM2.5), riscul relativ sporește cu 13%.

Cum contribuie acești poluanți la declanșarea demenței? „Există efecte neurologice directe: particulele fine și ultrafine pot ajunge în creier prin circulația sanguină sau prin nervul olfactiv. Odată pătrunse în creier, acestea pot declanșa inflamație neuronală și stres oxidativ, două mecanisme cunoscute ca fiind implicate în dezvoltarea bolilor neurodegenerative”, explică Clare Rogowski, cercetătoare la Universitatea din Cambridge (Marea Britanie) și autoarea principală a studiului.

Poluarea are și un efect sistemic asupra organismului. „Inhalarea aerului poluat poate declanșa un răspuns inflamator general, odată ce particulele ajung în sânge. Acest răspuns imun poate afecta mecanismele de protecție ale creierului, contribuind la acumularea de proteine (precum beta-amiloidul, implicat în boala Alzheimer – n.r.), ceea ce favorizează apariția demenței.”

Totuși, în ciuda acestor descoperiri, apariția demenței nu poate fi atribuită în mod exclusiv poluării. Este vorba despre o combinație de factori care, acționând împreună, cresc riscul global al unei persoane. „Studiile epidemiologice arată o corelație semnificativă între expunerea pe termen lung la poluanți atmosferici – în special PM2.5 și NO₂ – și riscul crescut de demență. Însă aceste corelații nu înseamnă că poluarea aerului este o cauză necesară sau suficientă în sine”, subliniază Clare Rogowski.

Demența este un sindrom complex, influențat de factori de risc nemodificabili, precum vârsta sau predispoziția genetică. Dar există și factori modificabili: sănătatea cardiovasculară, nivelul de educație, activitatea fizică și, după cum reiese din această cercetare, expunerea la poluarea aerului.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România