Efectele negative ale expunerii la plumb sunt acum recunoscute. Acest lucru nu a fost cazul în trecut. Analizând nucleele de gheață arctică, un studiu dezvăluie că poluarea cu plumb în vremea Romei antice a fost foarte mare și ar fi putut contribui la o scădere semnificativă a IQ-ului mediu în Europa… și poate și la declinul Imperiului Roman.
Povestea acestei poluări străvechi a fost îngropată în calota glaciară din Groenlanda. Compoziția chimică a gheții în această și în alte regiuni polare poate oferi într-adevăr indicii valoroase despre mediile trecute. Pe măsură ce zăpada cade, se topește și se compactează pentru a forma straturi de gheață, substanțele chimice prinse în interior oferă un fel de cronologie. Forând, extrăgând și analizând cilindri lungi de gheață, oamenii de știință pot măsura lucruri precum dioxidul de carbon din atmosferă din climatele trecute sau, ca în acest studiu, concentrațiile de plumb în timp. Iar rezultatele au fost uluitoare…
Publicat pe 6 ianuarie în Proceedings of the National Academy of Sciences, studiul a examinat trei carote de gheață pentru a identifica nivelurile de poluare cu plumb din Arctica între 500 î.Hr. și 600 d.Hr, o perioadă care acoperă ascensiunea Republicii Romane până la căderea Imperiului Roman, cu accent deosebit pe înălțimea Imperiului. În timpul așa-numitei Pax Romane, o perioadă de relativă stabilitate și prosperitate. Cercetătorii au analizat trei carote de gheață și au descoperit că concentrațiile de plumb au crescut și au scăzut în aproximativ un mileniu, în corelație cu evenimentele cheie din istoria economică a Romei. Acest lucru se datorează faptului că economia sa la acea vreme se baza pe o monedă de argint care necesita operațiuni miniere semnificative. Extragerea acestui metal din scoarța terestră a generat și mult plumb. Plumbul de la aceste topitorii antice de argint a ajuns în gheața Groenlandei atunci când particulele au fost eliberate în atmosferă atașate de particule de praf. Purtate de vânturi pe distanțe lungi, aceste particule au fost apoi depuse împreună cu zăpada care a prins plumbul în straturile de gheață prin compactarea treptată. Potrivit cercetărilor, nivelurile au crescut în special atunci când Roma a preluat controlul asupra Spaniei de astăzi și a intensificat producția de argint în regiune. Studiul arată, de asemenea, că concentrațiile de plumb în aer au depășit 150 de nanograme pe metru cub (ng/m³) în apropierea locurilor de topire, cu concentrații medii de peste 1 ng/m³ în mare parte a Europei.
Plumbul este o neurotoxină puternică care este considerată și astăzi o amenințare pentru sănătatea publică. De asemenea, nu există un prag sigur: orice cantitate din organism este asociată cu tulburări de învățare și memorie, probleme de reproducere, tulburări mentale, infertilitate, anemie, boli cardiovasculare, cancer, răspuns imunitar redus și risc crescut de pierdere a auzului etc. Odată măsurate concentrațiile de plumb din gheața Groenlandei, cercetătorii au folosit modele climatice pentru a estima cât de mult plumb ar fi trebuit să emită romanii pentru a polua Groenlanda la nivelul observat. Echipa a analizat apoi datele contemporane privind expunerea la plumb și a determinat efectele acestei poluări a aerului în timpul Pax Romana. Cercetătorii au estimat că nivelul de plumb din sângele copiilor a crescut cu o medie de 2,4 micrograme pe decilitru (µg/dL), adăugând la un nivel de referință de aproximativ 1 µg/dL din surse naturale, cum ar fi solul și apa. Acest lucru a adus nivelul lor total la 3,4 µg/dl, ceea ce este extrem de ridicat.
Să reamintim, de asemenea, că plumbul a fost găsit și în vesela, în special în căni, în țevi și în recipientele de vin, adesea acoperite sau realizate cu acest metal, ceea ce înseamnă că această poluare atmosferică și casnică larg răspândită a expus oamenii și mai mult populația la efectele nocive cunoscute. a acestei substanțe toxice. Asemenea cantități ar fi cauzat pierderi cognitive echivalente cu o reducere de 2,5 până la 3 puncte IQ la o mare parte a populației europene. „Acesta este primul studiu care folosește o înregistrare a poluării cu gheață pentru a determina concentrațiile de poluare atmosferică și apoi a evalua impactul asupra sănătății umane”, a declarat Joe McConnell, autorul principal al studiului și profesor de cercetare în hidrologie la Desert Research Institute. „Ideea că am putea face asta acum 2.000 de ani este destul de nouă și incitantă.”
„O reducere de 2 până la 3 puncte IQ poate să nu pară prea mare, dar aplicată întregii populații europene, este semnificativă”, adaugă Nathan Chellman, coautor al studiului. Deși IQ este un indicator imperfect, acesta rămâne unul dintre cele mai bune instrumente științifice disponibile pentru evaluarea consecințelor la nivel de populație ale unor factori precum expunerea la plumb.
Aceste descoperiri ar putea reînvia și întări dezbaterile de lungă durată despre posibila influență a poluării cu plumb în declinul Imperiului Roman. Studiul oferă noi dovezi care sugerează că această expunere ar fi putut într-adevăr să fi jucat un rol. Cu toate acestea, de zeci de ani, istoricii și experții medicali au dezbătut contribuția acestei poluări la căderea Romei și pierderea ei de scară.
Cercetătorii din anii 1980 au sugerat că elitele romane sufereau de gută și comportament neregulat din cauza consumului excesiv de vin contaminat cu plumb. Unii istorici au sugerat, de asemenea, că împărați precum Caligula și Nero, cunoscuți pentru comportamentul lor ciudat și adesea violent, ar fi putut suferi de otrăvire cu plumb, care, la rândul său, a dus la decizii care au fost destabilizatoare pentru societatea romană.
În plus, cronologia poluării cu plumb din Roma coincide cu evenimente istorice majore, cum ar fi în timpul Ciumei Antonine (165-180 d.Hr.), care a distrus aproximativ 10% din populația Imperiului provocând între cinci și zece milioane de morți. Studiul ridică semne de întrebare dacă această expunere pe scară largă la plumb ar fi putut slăbi sistemul imunitar și, prin urmare, ar fi agravat efectele acestei epidemii.
Deși este posibil ca această poluare să fi contribuit la declinul Imperiului Roman, ea rămâne doar un factor printre alții. Prăbușirea acestui imperiu prosper poate fi explicată prin multiple motive care includ epidemii, probleme economice și schimbări climatice. Roma antică a rămas, de asemenea, un mediu foarte dificil, cu o speranță medie de viață de aproximativ 25 până la 30 de ani, în care plumbul a fost adăugat la condițiile de sănătate deja catastrofale.
Deși Imperiul Roman pare îndepărtat, paralelele cu epoca noastră modernă sunt izbitoare. În ultimii aproximativ 150 de ani, poluarea aerului cu plumb a rezultat în principal din arderea combustibililor fosili, în special din utilizarea pe scară largă a benzinei cu plumb începând cu anii 1920, o practică care acum a fost întreruptă. Și la fel cum emisiile industriale de plumb au atins apogeul în secolul al XX-lea cu benzina cu plumb, dependența economiei romane de minerit și metalurgie a creat o criză de mediu similară.
Ilustrat prin arhivele glaciare, acest studiu demonstrează că „oamenii au avut un impact asupra sănătății lor de milenii prin activitățile lor industriale”, conchide McConnell.
