În timp ce în redacția Știință & Tehnică este aproape haos, deoarece se fac pregătiri intense, filmări și altele pentru #MareaExpedițieAmericană (dar încă nu am voie să divulg detalii despre acest proiect, trebuie să vă mai testăm puțin răbdarea…), eu îmi rumeg entuziasmul cu privire la una dintre știrile extrem de importante ale momentului, dar care se pare că nu merită atenția cuvenită din partea mass-media.
Duminică dimineața, pe 9 iulie, Elon Musk a dat publicității imagini cu primul exemplar de serie al mult-așteptatei Tesla Model 3, cel de-al patrulea model din gama constructorului american și cel mai accesibil de până acum.
First Production Model 3 pic.twitter.com/TCa2NSUNI3
— Elon Musk (@elonmusk) July 9, 2017
Ca o anecdotă, deși este CEO-ul companiei Tesla, inițial Elon Musk nu a fost primul client al acestei mașini. Rezervarea cu numărul 1 a făcut-o un antreprenor, pe numele său Ira Ehrenpreis, care acum a făcut un gest extraordinar: i-a cedat lui Musk rezervarea, ca un cadou pentru iminenta sa zi de naștere.
Elon Musk va împlini 46 de ani pe 28 iulie, când le va oferi primilor 30 de clienți de Tesla Model 3 o petrecere specială, în care acestora le vor fi înmânate cheile mașinilor comandate cu un an în urmă.
Handover party for first 30 customer Model 3's on the 28th! Production grows exponentially, so Aug should be 100 cars and Sept above 1500.
— Elon Musk (@elonmusk) July 3, 2017
Bun, de ce sunt eu entuziasmat, din moment ce nu mă număr printre cele câteva sute de mii de clienți care și-au rezervat o Tesla Model 3 (iar câteva zeci dintre aceștia sunt chiar din România!)? Încerc să răspund succint în continuare.
Prețuri și costuri
Prețul de bază pentru Tesla Model 3 este anunțat de oficiali ca fiind 35.000 USD, sumă din care ulterior se pot scădea diversele bonusuri ecologice, oferite de fiecare țară în parte. Cu alte cuvinte, Tesla Model 3 costă doar jumătate din Tesla Model S, ceea ce e nemaipomenit din punct de vedere comercial pentru o companie auto atât de tânără.
Să vedem principalii concurenți premium din SUA: cel mai ieftin Audi A4 pornește de la 36.000 USD, cel mai ieftin BMW Seria 3 de la peste 33.000 USD, iar cel mai ieftin Mercedes-Benz C-Class de la peste 39.500 USD. E adevărat, încă nu au fost date publicității datele tehnice complete, fiind încă semne de întrebare în privința caracterului practic al lui Model 3 raportat la principalii rivali.
Dar aici mai intervine un aspect: costurile de utilizare ale lui Model 3 vor fi cu mult mai reduse decât în cazul rivalilor tradiționali cu motoare termice. Spre exemplu, pentru un consum mediu optimist de circa 30 mpg, la prețul de circa 2,3 USD/gallon ar însemna ca utilizatorul unei mașini convenționale să plătească aproape 8 USD la 100 de mile.
La un rulaj de numai 10.000 mile/an (adică extrem de puțin pentru un șofer american obișnuit), asta înseamnă circa 800 USD cheltuiți anual pe benzină. În cazul lui Tesla Model 3, în funcție de tarifele furnizorilor de electricitate analiștii estimează un cost de circa 0,025 USD/milă – deci, la același rulaj de 10.000 mile/an, proprietarul mașinii electrice ar cheltui doar 250 USD. Adică de vreo trei ori mai puțin decât în cazul mașinii convenționale.
În realitate, însă, diferențele cresc și mai mult în favoarea mașinii electrice. Iar, dacă luăm în considerare și bonusurile ecologice sau alte avantaje fiscale (parcare gratuită, impozit redus sau zero, bandă specială, etc.), avantajul lui Tesla Model 3 devine și mai important. Având exemplul lui Model 3, companiile și firmele, extrem de interesate de factorul costurilor totale de utilizare, vor pune de acum presiune pe producătorii auto să vină cu astfel de oferte pentru flotele lor.
Motorul electric este mult mai eficient decât unul termic, așa încât nu este de mirare că Tesla Model 3 anunță, pentru cea mai ieftină versiune, un demaraj 0-100 km/h în doar 6 secunde. O valoare pe care o afișează versiunile mult mai scumpe ale rivalilor mai sus menționați, ceea ce face prețul lui Model 3 cu atât mai atractiv.
Însă raportul preț/dotări se anunță cu adevărat imbatabil. Asta deoarece, pe lângă dotările de top în materie de siguranță și confort, Tesla Model 3 oferă standard pachetul de sisteme pentru condus semiautonom Autopilot. Iar aici vorbim de o nouă presiune pe care Tesla o pune pe companiile rivale și care nu lasă dubii asupra viitorului mașinilor autonome.
Invazia electromobilității
Pentru un producător auto atât de tânăr, Tesla are ambiții peste așteptări. Elon Musk afirmă că, în decembrie, cadența de producție a lui Tesla Model 3 va ajunge la 20.000 de unități pe lună. Adică în 2018 Tesla ar putea produce cel puțin 240.000 de astfel de mașini – ceea ce înseamnă peste 10% din totalul de 2 milioane de mașini electrice și plug-in hibride care circulă în acest moment pe mapamond!
Nu doar atât, până în 2018 Tesla și-a propus să producă anual în jur de 500.000 de mașini electrice, iar începând cu 2020 să ajungă la o capacitate de producție de cel puțin un milion de mașini anual. Pentru unii poate părea SF, dar, dat fiind că sunt deja câteva țări (printre care Germania sau China) care s-au arătat interesate să-l „ademenească” pe Elon Musk să construiască uzine auto, s-ar putea ca până în 2030 să vedem chiar mai multe de 15 milioane de Tesla pe șosele.
Ok, veți spune că e un număr infim raportat la cele aproape 2 miliarde de autovehicule convenționale, câte vor fi pe mapamond în 2020. Da, însă nu trebuie omis trendul pe care l-a impus Tesla. Cum economia de piață se bazează pe concurență, devine clar că vom vedea o luptă asiduă în acest domeniu al mașinilor electrice – aproape toți marii producători auto au în plan cel puțin un nou model 100% electric după 2020, iar unii au anunțat că vor renunța gradual la motoarele convenționale.
Nu pot omite recentul angajament al Franței, imediat după anunțul regretabil al președintelui american Donald Trump, de retragere a SUA din Tratatul de la Paris. Nicolas Hulot, ministrul Ecologiei și Tranziției Inclusive, a anunțat planuri radicale: renunțarea până în 2022 la termocentrale, respectiv interzicearea, până în 2040, a vânzării de autovehicule cu motoare convenționale.
Un exemplu pe care mă aștept să îl urmeze foarte multe state occidentale până la finalul acestui deceniu. Poate vă întrebați ce legătură are Tesla cu acest subiect? Ei bine, grupul Renault-Nissan are ambiții foarte mari în ce privește electromobilitatea, așa încât presiunea Tesla nu poate lăsa indiferentă industria auto franceză, aflată în umbra celei germane. Chiar și Dacia, deținută de Renault, analizează momentul oportun de a intra în jocul electromobilității!
Între timp, atotputernica industrie auto germană începe să resimtă din ce în ce mai pregnant efectele Dieselgate. Grupul Volkswagen are cele mai multe motive să investească în electromobilitate, nu doar pentru a șterge pata scandalului falsificării emisiilor, ci mai mult pentru a nu-și pierde poziția de lider mondial în domeniul auto. Mai ales că în SUA are obligativitatea de a pune pe piață cât mai curând vehicule electrice.
Mercedes-Benz pare că încearcă să copieze Tesla: după ce a anunțat că se retrage din parteneriatul pentru dezvoltarea propulsiei pe hidrogen, compania germană a început investiții masive în mega-fabrici de baterii, în stil Gigafactory, dar și în noi platforme de vehicule electrice. Nici BMW nu stă deoparte, dar pe termen scurt și mediu mizează mai mult pe propulsia plug-in hibridă, în privința mașinilor 100% electrice planurile nefiind așa de grandioase precum ale rivalilor teutoni.
Momentul E
Elon Reeve Musk – ce de „e”-uri conține numele unuia dintre cei mai cunoscuți antreprenori ai planetei! Nu sunt sigur că în 2008, când a preluat frâiele companiei aproape falimentare Tesla Motors, se gândea la o invazie a electromobilității la asemenea cote. Dar iată că, la 10 ani după acel moment, Tesla are exact rolul bulgărelui de zăpadă care, odată plecat la vale, se transformă încet și sigur într-o avalanșă, care are puterea de a trage totul după ea.
Mai întâi am crezut că „momentul E” a fost în anii ’80, când GM a lansat electrica EV1, căzută apoi pradă intereselor marilor petroliști. Apoi am crezut că Nissan Leaf marchează acest „moment E” în 2010, după care mi-am schimbat părerea în 2011, când am pariat pe Renault Zoe și sistemul său de închiriat baterii.
În 2012, Tesla Model S părea să fie „the game-changer” pentru „momentul E” – și, într-adevăr, nu se poate nega aportul uriaș pe care această berlină electrică l-a avut la creșterea notorietății electromobilității. Însă acum îmi dau seama că istoria va consemna ca adevărat „moment E” ieșirea din uzină a primului Tesla Model 3.
De-abia acum pot spune că lumea mașinilor electrice prinde cu adevărat avânt. Pentru că, odată cu primul Tesla Model 3, am intrat cu adevărat în mileniul trei. Dar asta va fi clar cu adevărat doar pentru copiii și nepoții noștri.
