Miercuri, în cadrul celei de-a 219-a întâlniri a Societății Astronomice Americane, din Austin, Texas, s-a anunțat că în urmă cu cinci ani astronomii au detectat în spațiu un obiect enigmatic, care ar putea fi o planetă străină asemănătoare cu Saturn, prima astfel de lume descoperită în afara sistemului nostru solar.
Descoperirea a fost făcută, printre altele, cu ajutorul Observatorului Inter-American Cerro Tololo, din Chile, în timpul studierii unei eclipse cu intermitențe a unei stele sferice din asociația stelară Scorpius-Centaurus. Această stea (cunoscută ca 1SWASP J140747.93-394542.6) a prezentat schimbări dramatice de intensitate luminoasă pe parcursul unei perioade de 54 de zile de observare, în 2007, sugerând posibilitatea eclipsării de un corp astral care o orbitează.
Potrivit co-autorului studiului Eric Mamajek, corpul cu pricina, un fel de disc circumstelar, este, cel mai probabil, un sistem din inele de praf care orbitează un companion mai mic – practic, un fel de Saturn de dimensiuni sporite. Din calculele specialiștilor, orice ar eclipsa steaua cu o masă similară ca a Soarelui, dar cu o vârstă de numai 16 milioane de ani, se află relativ aproape de ea, cam la 1,7 unități astronomice (u.a.= distanța Pământ-Soare = ~150.000.000 km).
Dacă un obiect sferic simplu ar fi trecut prin dreptul stelei, intensitatea luminii ei s-ar fi micșorat treptat și ar fi atins un punct minim înaite să înceapă o creștere graduală. În schimb, astronomii au putut observa o eclipsă prelungă și complexă, cu „aprinderi” și cu „stingeri” semnificative. În cele mai întunecate momente ale eclipsei, cel puțin 95% din lumina stelară era blocată de praf.
Obiectul eclipsant pare a avea un disc orbital alcătuit din mai multe inele subțiri din resturi spațiale, potrivit lui Mamajek. Dacă descoperirea se confimă, ar fi vorba atunci despre primul sistem cu inele discrete, fine detectat împrejurul unui obiect de masă mică din afara Sistemului Solar, a mai notat astronomul.
Până acum, Mamajek și colegii săi au descoperit un disc interior dens și trei discuri exterioare subtile, denumite Rochester, Sutherland, Campanas și Tololi, după locurile de observare de pe Pământ în care steaua eclipsată a fost prima oară detectată și analizată. „Fiecare dintre acest discuri este probabil creat din mii și mii de inele”, a mai declarat Mamajek pentru SPACE.com.
Discul cu cel mai mare diametru se depărtează până la o distanță de 60 de milioane de km de corpul pe care îl împrejmuiește. Dacă inelele sunt similare cu cele saturniene, atunci masa lor combinată este, probabil, echivalentă cu cea a opt Luni pământene.
Momentan, multe întrebări rămân fără răspuns despre natura obiectului inelat: dacă este sau nu o planetă, o stea cu masă foarte mică, sau o stea stinsă, adică o pitică maronie. Dacă are sub de 13 ori masa lui Jupiter, atunci ar putea fi o planetă ca Saturn. Dacă are între de 13 și de 75 de ori masa lui jupiter, poate fi o pitică maronie. Dacă este chiar mai grea de atat, atunci ar trebui să aibă destulă masă pentru a susține fuziunea nucleară, ceea ce ar face-o stea.
