Cercetătorii americani au reuşit în premieră crearea unor maimuţe perfect sănătoase, prin implantarea mamelor purtătoare cu celule provenite de la embrioni diferiţi.
Astfel de animale, ce conţin grupuri de celule diferite din punct de vedere genetic, provenite de la diferite organisme, sunt numite „himere” (animale din mitologia greacă având trei capete: unul de leu, unul de capră şi unul de şarpe ori dragon).
Himerele sunt importante pentru studiul dezvoltării embrionare, dar până acum cercetările s-au efectuat numai pe şoareci. În schimb, experimentele pe primate sunt mult mai relevante cu privire la posibile terapii aplicate oamenilor.
Cele trei maimuţe rhesus, ce par perfect normale şi sănătoase, au ţesuturi compuse dintr-o mixtură de celule provenite de la şase embrioni diferiţi.
Potrivit unuia dintre autorii studiului, Shoukhrat Mitalipov de la Universitatea de Ştiinţe Medicale din Portland, SUA, „celulele nu fuzionează, însă conlucrează pentru a forma ţesuturi şi organe”.
În primă fază, experimentul a eşuat. Celulele stem sunt cele care se pot transforma într-o varietate de alte celule specializate din corp. Celulele încercate iniţial, ce au condus la eşec, erau într-un stadiu de dezvoltare numit „pluripotenţă”. Acest stadiu presupune că se pot transforma în orice fel de ţesut, dar nu se pot transforma în placentă sau într-un animal complet.
Ulterior, cercetătorii au reuşit să creeze maimuţe himeră când au amestecat celule provenite de la embrioni din stadii incipiente de dezvoltare, în care fiecare celulă embrionară era „totipotentă”. Astfel de celule sunt capabile să formeze atât o placentă, cât şi un organism complet.
![\"(w540)](\"http://www.stiintasitehnica.com/media/image/201201/w540/dezvoltare_stem_16030500.jpg\")
Studiul indică faptul că celulele stem „de cultură” prelevate de la primate, inclusiv de la oameni, depozitate nu sunt la fel de puternice precum cele care se găsesc într-un embrion viu.
