Șase descoperiri științifice fascinante pe care aproape le-am ratat în octombrie

Este o realitate regretabilă că niciodată nu avem suficient timp pentru a acoperi toate poveștile științifice interesante cu care ne întâlnim în fiecare lună. În trecut, am prezentat rezumate anuale ale descoperirilor științifice captivante pe care aproape le-am omis. Anul acesta, experimentăm cu o colecție lunară. Lista din octombrie include diferențele microstructurale dintre spaghetele obișnuite și cele fără gluten, capturarea în acțiune a mușcăturilor rapide ale șerpilor, misterul formării văilor de pe Marte și – pentru entuziaștii jocurilor de cuvinte – o dovadă computațională intrigantă a celei mai înalte scoruri posibile obținute la jocul Boggle.

Uneori, cititorii ne trimit sugestii despre proiecte de cercetare excentrice. Unele dintre aceste proiecte implică jocuri clasice precum Boggle, în care jucătorii trebuie să găsească cât mai multe cuvinte dintr-o grilă de 4×4 cu 16 zaruri litere, într-un timp limitat. Inginerul software Dan Vanderkam ne-a informat despre un preprint pe care l-a postat pe arhiva de fizică arXiv, detaliind căutarea sa pentru configurarea tablei de Boggle care oferă cel mai mare scor posibil. Conform primei dovezi computaționale realizate de Vanderkam, scorul total este de 3,625 puncte, cu „replastering” fiind cel mai lung cuvânt identificat.

Vanderkam și-a documentat extensiv căutarea și rezoluția acesteia (inclusiv codul folosit) pe blogul său, mărturisind pentru Financial Times că, „Din câte pot spune, sunt singura persoană interesată de această problemă.” Aceasta nu este complet adevărat: a existat o încercare în 1982 care a găsit o tablă optimă care a obținut 2,195 puncte. Soluția Vanderkam implică gruparea configurațiilor tablei cu modele similare în clase, apoi găsirea limitelor superioare pentru a elimina configurațiile evident inferioare, mai degrabă decât a încerca să calculeze scorurile pentru fiecare tablă individual – adică o tehnică veche de tip „branch and bound”.

Complexele Templului Karnak din Egipt, situat la aproximativ 500 de metri de râul Nil, în apropiere de Luxor, au fost întotdeauna de interes pentru arheologi și pentru milioane de turiști anual. Totuși, vârsta reală a templului a fost subiect de multe dezbateri. Cel mai cuprinzător sondaj geologic realizat până în prezent oferă noi perspective asupra originilor și evoluției templului de-a lungul timpului, conform unui articol publicat în revista Antiquity.

Autorii au analizat nuclee de sedimente și mii de fragmente ceramice de pe teren și din jurul acestuia pentru a cartografia cum s-a schimbat peisajul înconjurător. Ei au concluzionat că, în jurul anului 2520 î.Hr., situl ar fi experimentat inundații regulate din partea Nilului; astfel, primele așezări permanente la Karnak ar fi apărut între anii 2591 și 2152 î.Hr.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România